Pe scurt, despre liberalii de la Buzău și Râmnicu Sărat

Material realizat de prof. Valeriu Nicolescu

Partidul Naţional Liberal a luat fiinţă la 24 mai 1875, între membrii fondatori fiind şi buzoienii Gheorghe Vernescu şi Alexan­dru Candiano-Popescu. Se sprijinea pe burghezia indus­tria­lă, fi­nan­ciară şi comercială, dar şi pe o parte a moşierimii, iar după 1900, și pe o parte a in­telectualităţii satelor (preoţi, învăţători) ca ur­ma­re a miş­cării cooperatiste iniţiate de Spiru Haret. După 1923 şi-a constituit organizaţii puternice în toată ţara, fiind partidul care s-a aflat cel mai mult la guvernare:  1901-1904; mar­tie 1907-27 de­cem­brie 1910; 17 ianuarie 1914-11 februa­rie 1918; no­iembrie 1918–sep­tembrie 1919; ia­nuarie 1922–martie 1927; 21 iunie 1927–9 noiembrie 1928; 14 noi­em­brie 1933-de­cembrie 1937. A reuşit să asi­gure  ca­drul legal de desfă­şurare a vieţii eco­nomice şi social-po­litice a ţării, elabo­rând: Decretul-le­ge de expro­priere nr. 3697 /1918, Consti­tuţia din 1923, Legea minelor din 1924 şi 1925, Legea de organizare adminis­trativă din 1925, Legea pentru conver­siunea datoriilor agricole (1934). În plan politic: recu­noaşterea actului Unirii de la 1 Decem­brie 1918, conso­lidarea sistemului de alianţe politice exter­ne, atitudine intran­sigentă faţă de Garda de Fier, pe care a dizolvat-o la 9 decembrie 1939, după ce, în 1936-1937, luase măsuri de restrângere a acti­vităţii acestei grupări politice extre­mis­te, măsuri de întă­rire economică a ţării, în primul rând a industriei, astfel că, în 1938, ţara noastră a atins nivelul maxim de dez­voltare, a manifestat ostili­tate faţă de regi­mul antonescian şi războiul anti­sovietic, dar a salutat eli­be­rarea Basarabiei şi Bucovinei, protestând faţă de conti­nuarea războiului din­colo de Nistru. După arestarea lui Ion Antonescu a fost restaurat regimul constituţional, prin constituirea cabine­tu­lui pre­zidat de generalul Constantin Sănătescu şi în ca­re au fost cooptaţi şi şefii ce­lor patru partide din Blocul Naţional Democrat. Astfel că Dinu Brătianu a făcut par­te, ca ministru se­cretar de stat, PNL rede­venind partid de gu­vernământ. A fost reprezentat şi în guvernul pre­zidat de Nicolae Rădescu, instalat la 6 decembrie 1944 (4 miniştri şi 3 secretari de stat).

La 19 decembrie 1944 s-a constituit Partidul Naţi­onal Liberal-Gheorghe Tătărăscu, care va adera la Frontul Naţional Democrat şi va conlucra cu guvernul instalat la 6 martie 1945. Este ştiut faptul că PNL a trecut prin grele încercări la scurt timp după cel de-al doilea război mon­dial, odată cu venirea la putere a comuniştilor. Şi-a în­cetat activitatea la sfârşitul anului 1947, între anii 1949-1951, mulţi dintre fruntaşii partidu­lui fiind arestaţi, ju­decaţi şi condamnaţi fără să compară în faţa unui complet de judecată, nu li s-au comunicat sentinţele de condam­nare, pe baza unor dosare întocmite de Securitate, noul organism de represiune. Între anii 1948-1950 au fost arestaţi toţi şefii organizaţiilor PNL, dar şi foarte mulţi membri ai partidului, mulţi dintre aceştia decedând până la primele eliberări din 1954-1955 şi graţierea finală a tuturor deţinuţilor politici din Româ­nia, între 1 ianuarie 1963-5 august 1964.

Indiscutabil, PNL a reprezentat, de-a lungul anilor, o forţă politică importantă ce a avut, ca orice forma­­ţiune politică, suişuri şi coborâşuri, dar având întotdeauna un cuvânt greu de spus şi reprezentanţi de marcă, persona­lităţi care au reuşit să asigure continuitatea partidului, ca­re au intrat în istorie, ajungând chiar la guvernarea ţării.

Între membrii marcanţi ai PNL au fost şi personali­tăţi legate de Buzău: Mihail Pherekyde, Nicolae Fle­va, Spiru Haret, Constantin F. Robescu, dr. Con­stan­tin An­ge­lescu, Alex­an­dru Lupescu, fiul lui Gheor­ghiţă Lupes­cu, reprezen­tantul clăcaşilor râmniceni în Divanul ad-hoc, Gună N. Vernescu, Teodor Bagdat. Gună Vernescu a fă­cut parte din guvernul liberal condus de I.C.Brătianu (24 iulie 1876-20 martie 1888), ca ministru de Interne, iar Mi­hail Pherekyde, ca ministru de Justiţie. Interesant este că, la 9/21 mai 1877, la interpelarea deputatului Nicolae Fleva în Ca­mera Deputaţilor, ministrul Afacerilor Stră­ine, Mi­hail Kogăl­niceanu, declara: România este de fapt independentă şi după război, cu greu va putea cere Eu­ropa ca ea să-şi reia lanţurile cele vechi. Ca urmare, cu numai două abţineri, Camera a votat o rezoluţie prin care se declara ruperea relaţiilor cu Poarta Otomană şi inde­pendenţa României[1].

Ca organe de presă ale Organizaţiei judeţene a PNL au fost: „Gazeta Buzăului” (16 de­cembrie 1884-5 decem­brie 1893), ini­ţial bisăptămânal şi apoi, spre sfârşit, săp­tămâ­nal, di­rec­­torul-proprietar al publicaţiei fiind Ni­co­lae Ioa­nide; „Buzăul” (28 mai-30 octombrie 1888) cu arti­cole prin care se demascau uneltirile reacţiunii, abuzurile de putere ale guvernanţilor şi atingerile aduse libertă­ţilor de­mocratice. Îşi propunea să întreţină spiritul deş­tept şi a pune pe concetăţeni în poziţiunea să conlucreze spre a împiedica pe duşmanii acestor libertăţi şi ai ţărei să-şi atingă ţinta. În unele articole s-a luat atitudine faţă de ac­ţiunile represive împotriva ţăranilor răsculaţi în 1888, cărora în loc de porumb li s-au dat gloanţe şi critici la adresa edililor locali cărora li se imputa dezinteresul faţă de starea străzilor, nepavate şi pline de gropi[2]. 

În editorialul pu­blicat în primul număr se spunea: Prin cre­area acestui jurnal noi de luăm greaua sarcină (…) să stimulăm atât iniţiativa privată, cât şi datoria gu­ver­nului (…), Arătând (…) lacunele generale şi locale, pr­e­cum şi mo­dul cel mai nimerit pentru îndreptarea lor, vom putea ajunge ca iniţi­ativa privată să se deştepte odată din ne­norocita letargie în care este căzută (…) pentru a încu­raja munca cetă­ţenilor şi a contribui la dezvoltarea ei ori de câte ori va fi trebuinţă, vom face un bine însemnat pe tărâm economic având ferma con­vicţiune că un guvern serios şi liberal (…) va putea satis­face interesele genera­le şi private.

Din cuprinsul diferitelor numere aflăm informaţii des­pre iluminatul public, si­tu­a­ţia economică, starea loca­lu­rilor de şcoli şi multe su­biecte de stringentă actualitate la acea vreme.  Altele se referă la activitatea primarului li­­beral N.I.Constantinescu, mai ales despre măsurile de sistematizare a Crângului şi, în general, de a face ceva util pentru oraşiu.

Întâlnim articole despre situaţia ţăranilor din judeţ, polemici cu opozanţii şi alte informaţii despre activitatea liberalilor buzoieni. În numărul din 5 iunie 1888, se titra sec: PNL tră­ieşte, cu referire la retragerea, după 12 ani, de la gu­ver­nare şi că, deşi fuseseră luate măsuri dure de influen­ţare a electoratului, totuşi liberalii au câştigat alegerile comu­nale. Pro­gramul lor politic a fost inclus în „Mani­festul PNL către alegători”, apărut în numărul din 15 sep­tembrie 1888. Iar la 23 octombrie 1888, se consi­dera că: alegerile din Buzău (câştigate prin fraudă-n.n.) sunt o ru­şine pentru junimişti şi con­servatori <şi> o înălţare pen­tru liberali. (….).  La noi nu mai este un mis­ter că corup­ţiunea prin bani şi slujbe, intimidarea prin agenţii forţei publice, presiunile de tot felul, sechestrările de persoane, bandele de bătăuşi şi (…) violarea secre­tului votului sunt cauzele eficiente alte rezultatului votu­lui[3].

În noiembrie 1889, a avut loc la Buzău o întrunire a Partidei Naţionale Liberale, cum titra presa, în numărul din 14 decembrie 1889, relatându-se despre situaţia adminis­trativă deplorabilă după retragerea PNL de la putere. (…) Oamenii regimului, marghilomanii, au admi­nistrat aproape doi ani comuna şi nu au bătut un par în acest oraş, ba încă au lăsat în prăpastie tot ce zăcuse (adică lucrări în stare de conservare-n.n.) în timpul admi­nistraţiei liberalilor. (…) Dacă un primar a fost vreodată la locul său, este desigur d<omnul> Constantinescu. La 4 aprilie 1891 se anunţa că ultimele alegeri comunale au fost câştigate detaşat, de către liberali[4].

Şi la Mizil, localitate care a aparţinut multă vreme de judeţul Buzău, a apărut un organ de presă liberal inti­tulat „Voinţa Poporului” (24 martie-7 aprilie 1891; 2 martie-6 martie 1896), cu scopul declarat de a combate prejudiţiile aduse de administraţie intereselor poporu­lui[5].

 „Liberalul” (1892, 1894-1896, 1899-1900, 1902, 1905-1920, 1928-1932), a fost altă publicaţie liberală, ini­­ţial bisăptămânală, apoi săptă­mânală şi în final lu­nară, publicaţia cu cea mai lungă pe­rioadă de apariţie[6]. Arti­colele fac referiri atât la viaţa po­li­tică locală, cât şi la viaţa culturală de la sfârşitul seco­lului al XIX-lea, în primul rând despre Basil Iorgulescu, dar şi arti­cole de susţinere şi îmbărbă­tare a luptei românilor tran­silvă­neni[7].

În primul număr, din 11 ianuarie 1892, se relatează despre constituirea, la 6 ianuarie 1892, a Comitetului Par­tidului Naţional Liberal, întrunirea fiind organizată în locuinţa lui Athanasie Cătuneanu. Iată care era compo­nenţa comisiei: Grigore Constantinescu Monteoru–preşedinte; Nicu I. Constan­ti­nes­cu şi Ştefan Perieţeanu-Buzău-vice­preşedinţi; C. C. Iarca-secretar; Constantin N. Jitianu, Athanasie Cătunea­nu şi Nicolae D. Mavrodin – membri. Alt articol se referă la întrunirea Comitetului electoral al PNL Buzău, în clă­direa unde era redacţia şi administraţia publicaţiei, din stra­da Curcanilor (tronson al viitoarei străzi N. I. Cons­tan­tinescu, actualmente Col. Ion Buzoianu) nr. 24.

Cu titlul „Pregătiri electorale” se relatează despre întrunirea organizată în casele lui Grigore Constantinescu Monteoru, unde s-a hotărât înfiinţarea unui comitet electoral mai larg, în componenţa căruia au fost incluşi: Grigore Constantinescu Mon­teoru, Nicu Bagdat, Procopie Casotta, Nicu I. Con­stan­tinescu, Constantin D. Sărăţeanu, Alexandru Deme­tri­ade, Haralambie Rălescu, Constantin Ciochinescu, Con­­s­­­tantin Pleşoianu, lt. col. Nicolae Trestianu, Hrista­che Nicolau, Lazăr Dumitrescu, Şerban A. Orăscu, Con­stantin D. Dănescu, Matei Baştea, Constantin Cătuneanu, Dumitru D. Hariton, Athanasie Cătuneanu, Constantin Apostol Simionescu, Leon Leonida, Constantin Jiteanu, Iancu Dumitriu, Constantin D. Vernescu, Nae Petrescu, Ni­colae R. Davidescu, Iordache Iliescu, Leonida Vlădes­cu, George Trestianu, Nicolae C. Alexandrescu, Ghica Apos­tol Simionescu, Radu Serianu, Nicolae Seceleanu, Nicu Sărăţeanu, Nae Ştefănescu, Tache Argintoianu, Şte­fan Stoian, Alexandru Georgescu, Constantin I. Ră­dules­cu, Tache Teodorescu, Iancu Ştefănescu, Nicolae Miules­cu, George Manolescu, Tănase Albulescu, Ghiţă To­mes­cu, Stoica Panaitescu, Iancu Draghia, Nae Alexan­drescu, Radu Iliescu, Manolache Antofie, Dumitru Ban­ciu, Ion Rădulescu, Nae Minculescu, Dimitrie Ştefănes­cu, Nae Orleanu, Constantin N. Berhă, Dimitrie Velescu, Napo­leon Popescu, Costache Hritovici, Nicolae Oprescu, Geor­ge D. Dănescu, Iordache Stănescu, Dimitrie Nico­lescu, Costache Anastasescu, Costache Balcea, Ion Ivă­nescu, George Chirulescu, Radu Sudeţeanu, Tănase Do­bre, Nicolae Bucur, Iancu Săvulescu, Anton Stănescu, La­che Stănescu, Nae Popia, Eftimie Crăciunescu, Ghiţă Tăsescu, Iancu Tăchescu, Nicolae Burinaru, Ilie Moises­cu, Sava Spiridon, Iancu Borândel, Tache Iordache (tatăl viitorului industriaş, Nae Iordache), Toma Ionescu, Di­mitrie Teodorescu, Tudor Lăzărescu, Nicolae Ioanide (di­rector proprietar al oficiosului „Gazeta Buzeului”). Gheorghe Borănescu-Filitti, Basiliu Toncoviceanu, Gri­gore Iordache, Tase Dumitriu, Costache Gheorghiu, Isa­ia Georgescu, Grigore Măgureanu-Mihăescu, Lache Rane­tte, Vasile Ranette, Costache Parepeanu, Ioniţă Mihăes­cu, Leonida Condeescu, (insolitul primar al Mizilului care i-a inspirat lui I.L.Caragiale comedia „Conu Leonida faţă cu reacţiunea-n.n.), Anastase Spiru Anastasiu, Geor­ge Anastasiu-Săveanu, Stelian S. Pitiş, Iosif Făgărăşanu, Pascale Luscan, Ionică Nicolau, Lefter Matache, Costa­che Hristescu, Costache Nicolau-Stavăr, Bănică Grigo­res­cu, Sava Finţescu, Gheorghe Tudor Cojeanu, Preda Fulgeanu, Matei Jaravete, Chiriţă Tănăsescu, Petrache Ta­che, Anghel Ioniţă, Mihai Mărculescu, Mihalache Ga­vrilă, Ghiţă Şerban, Emilian Rădulescu, Vasile Năstase, Ştefan Gheorghe Duţă, Stan Gh.Bratu, Mihalache Mo­escu, Nae Apostol, Gheorghe A. Bărbulescu, Nicolae Mi­hăilescu, Alexandru Florescu, Petrache Creţulescu, Nae Anastasescu.

S-a format un Birou dirigent din: preşedintele Gri­gore C. Monteoru; vicepreşedinţi: Nicu Bagdat şi Nicu I. Constantinescu; secretari: Costache N. Jiteanu, Cons­tantin D. Vernescu, George Borănescu-Filitti şi Tase Du­mitriu, iar delegat al liberalilor buzoieni în Comitetul Central al PNL – Grigore Constantinescu Monteoru.

O parte dintre membrii Organizaţiei judeţene a PNL – C.C.Iarca – preşedinte, N.I.Constantinescu şi N.Ionescu – vicepreşedinţi; Dimitrie Oprescu – casier; Filon Mitrescu – se­cretar; dr. Vasile Bianu şi Sterie Dănescu – membri; Procopie Casotta, C.C.Iarca şi N.I.Constantinescu fiind delegaţi în conducerea centrală, s-a constituit Comitetul Ligii Culturale, Secţiunea Buzău. Între alte activităţi, sec­ţiunea locală a militat, prin toate mijloacele posibile, în sprijinul drepturilor românilor transilvăneni. Astfel, în aprilie 1894 s-a lansat un apel intitulat „Către cetăţeni” în care se arăta: Cunoscute fiind nelegiuirile ce se comit de unguri asupra fraţilor noştri din Transilvania, nelegiuiri care au mişcat întreaga Europă civilizată. Cunoscute fiind procesul monstruos intentat căpeteniilor poporului martir (cunoscutul proces al Memorandiştilor-n.n.) cei mai iluştri, mai luminaţi, mai patrioţi co concetăţenilor noştri de dincolo, pentru faptul că au îndrăznit ca să reclame Împăratului (al Austro-Ungariei-n.n.) năpăs­tuirile ce îndură românii.

Iată pentru ce, concetăţeni, în ziua de 19 aprilie 1894, se va ţine un miting de protestatare contra in­famiilor fără număr pe care ungurii le exercită asupra fraţilor noştri. Mitingul va fi precedat de un serviciu divin, la orele 14,00, la biserica Neguţători, pentru ca Dumnezeu să ajute dreptăţii şi să întărească victimele.

 Mitingul se va ţine în sala teatrului. Cetăţeni, ne adresăm la inimile voastre adânc mâhnite de suferinţele fraţilor noştri împilaţi, ne adresăm la patriotismul vostru adânc vătămat în iubirea de neam şi de ţară. Veniţi în număr mare, veniţi cu toţii, mic şi mare, tânăr şi bătrân, veniţi să ridicăm glasul nostru unanim de protestare şi printr-o manifestaţiune demnă şi impunătoare să arătăm Europei uimite sentimentul nostru de solidaritate cu fraţii noştri.

Şi precum la sunetele trâmbiţelor zidurile Ieri­chonului s-au dărâmat, aşa la strigătul nostru de indig­nare se vor sfărâma lanţurile care ţin în apăsare pe fraţii noştri[8].

Cu procesul verbal din 19 aprilie 1894, s-a constituit un nou Comitet de conducere al PNL Buzău, format din 41 de membri: Grigore Constantinescu Monteoru – preşedinte; Şte­fan Perieţeanu-Buzău şi Nae Iarca – vicepreşedinţi, iar ca membri – Nicu I. Constantinescu, Propcopie Casotta, An­ton Carp, Athanasie I. Cătuneanu, Constantin I. Cătu­nea­nu, Constantin D. Sărăţeanu, lt.col. Nicolae Trestianu, Dimitrie Filitti, Alexandru Demetriade, Nae Ionescu, Cons­tantin C. Iarca. Iancu Mihuleţ, Costache N. Jiteanu, Dimitrie Carp, Constantin Dănescu, Costache D. Vernes­cu, George Boronescu-Filitti, Dimitrie Filitti, Lascăr Vlădescu, George Chirculescu, Haralambie Rălescu, Anas­tase Anastasiu, Dimitrie Oprescu, Nae Stănescu, Nae Stătescu, Tache Teodorescu, Ştefan Stoian, Isaia Georgescu, Costache Pătârlăgeanu, Radu Serianu, Pascal Luscan, Dumitru Teişanu, Ion Săvulescu, Tănase Albu­lescu, Andrei Moisescu, Ştefan M. Tunaru, Dumitru Ior­dache şi Anton Stănescu. S-a ales şi Comitetul Permanent Executiv format din: N.I.Constantinescu-preşedinte; C. D. Stănescu şi C.C.Iarca – membri[9].

La 4 iunie 1894, Comitetul Organizaţiei PNL Bu­zău a organizat în sala „Moldavia” o mare întrunire pu­blică, pentru desemnarea candidaţilor pentru Consiliul judeţean, astfel: a) Colegiul I – Grigore C. Monteoru, N. I.Constantinescu, Ştefan Perieţeanu-Buzău, Constantin D. Sărăţeanu, Anton Carp, Nae Iarca, lt.col. N.Trestoanu şi C.C.Iarca; b) Colegiul II – Procopie Casotta, Haralam­brie Rălescu, Nae Ionescu, Nicolae I. Brezeanu, Cons­tantin Borănescu-Filitti, Dimitrie Georgescu, Isaia I. Georgescu şi Nae Ştefănescu. S-au făcut alegeri şi în cadrul Secţiunii Buzău a Ligii Culturale, pentru adunarea generală din 21 mai 1895 fiind desemnaţi: Procopie Casotta, Grigore Monteoru, Anton Carp şi Aurel Perşi­naru, iar ca membri ai viitorului birou de conducere: Atha­nase Cătuneanu – preşedinte; Petre Inotescu şi Geor­ge Chirculescu – vicepreşedinţi; profesorul N. Io­nescu – casier; ing. I. Tingu – secretar; dr. veterinar A. I. Botez şi ing. Aurel Perlinaru – membri[10].

În numărul din 8 noiembrie 1895, „Liberalul”  anun­ţa candidaţii la viitoarele alegeri pentru Corpurile legiui­toare: a) pentru Senat – Colegiul I: Grigore Monteoru şi Procopie Caotta; Colegiul II: Ştefan Perieţeanu-Buzău şi colonelul N. Trestianu; b) pentru Camera Deputaţilor – Colegiul I: N.I.Constantinescu, C. Iarca şi Al. Pâcleanu; Colegiul II:  Nicu Gheorghescu, Nae Gh. Stă­tescu; Cole­giul III;  C.I.Bosie şi C. Chistodorescu[11]

La 18 noiembrie 1895 se anunţa vizita prim-mi­nistrului Dimitrie Sturdza, şeful PNL; la 19 martie 1900, se relata despre întrunirea liberală din 12 martie, de la sala „Moldavia”, în prezenţa lui Spiru C. Haret, iar în nu­mărul din 8 decembrie 1902, se preciza că Haret era reprezentantul liberalilor buzoieni[12].

Dintr-un articol apărut în presă, în 1897, aflăm că deputaţii şi senatorii sturdzişti (PNL) încep să profite de situaţia lor şi de serviciile de mameluci pe care le-au adus d-lui Sturdza. Se relata că administraţia judeţului a decis să construiască o şosea de la Buzău la Monteoru, reşedinţa d-lui senator Monteoru, deşi exista un drum care trecea prin moşie. Se preciza că această şosea se face în interesul exclusiv al d-lui Monteoru şi în paguba locuitorilor şi a celorlalţi proprietari ale căror pământuri se iau cu japca. În finl se informa că la una din şedinţele Consiliului comunal s-a votat un împrumut în valoare de 200.000 lei pentru nişte lucrări obsolut inutile.

Cu prilejul sosirii la Bucureşti a unuia din condu­cătorii rezistenţei româneşti din Transilvania, dr. Lucaci, Secţiunea Buzău a Ligii Culturale i-a adresat următoarea telegramă: Liga, Secţiunea Buzău, salută în voi pe toţi martirii naţionalităţii române şi vă urează forţe noi şi bărbăteşti ca să duceţi lupta până la capăt[13].

La întrunirea Comitetului electoral al PNL din 27 octombrie 1898, lista propusă pentru Colegiul I, nomina­lizează pe: Nicu I. Constantinescu, Constantin C. Iarca, Athanasie Cătuneanu, Mihail Iarca, Haralambie Rălescu şi Tache Teodorescu, iar pentru Colegiul II: Nicolae G. Stătescu, Stoian Stoicescu, Toma Hristescu, George Or­leanu şi Pavel Cătănescu[14].

Sâmbătă, 31 octombrie 1898, Organizaţia Buzău a PNL a organizat o întrunire publică în sala „Moldavia”, în prezenţa unora dintre fruntaşii partidului: Nae Iarca, N.I. Constantinescu, C.C.Iarca, Ştefan Perieţeanu-Buzău, Sache (Athanasie) Cătuneanu, N.G.Stătescu. În final au fost nomina­lizaţi candidaţii pentru alegerile comunale (pri­mar şi con­silieri) – N.I.Constantinescu, C.C.Iarca, Atha­­nasie Cătuneanu, Mihai Iarca, Haralambie Rălescu, Tache Teodorescu[15].

O altă publicaţie liberală, „Buzěul” (11 ianuarie 1898-1 ianuarie 1899-48 numere), de fapt reapariţia pu­blicaţiei cu acelaşi nume din 1888, se angaja că va pro­paga adevărul, va apăra interesele ţării în general şi ale judeţului nostru în special. Cititorilor li se reaminteau câteva dintre realizările primarului liberal Nicu I. Cons­tantinescu: uzina de apă şi instalaţiile din Crâng, con­ductele de alimentare cu apă, construirea Halei de Mă­celărie şi pescărie, despre a cărei inaugurare se relata în numărul din 12 iulie 1898[16].

Pentru alegerile de senatori şi deputaţi din anul 1899, din partea Organizaţiei PNL Buzău au fost de­semnaţi: Colegiul I Senat: Spiru Haret şi Anton Carp; Colegiul II Senat: Ştefan Perieţeanu-Buzău şi Athanasie I. Cătunea­nu; Colegiul I Cameră: Al.D.Pâcleanu, N.I. Constantines­cu şi Costache Cristodorescu; Colegiul II Cameră: C.C.Iarca şi Nae G. Stătescu[17].

În noiembrie 1900 şi octombrie 1902, s-au publicat articole despre N.I. Constantinescu, fost primar, fost de­putat, candidat al PNL pentru Colegiul II de Deputaţi, pentru ca, în iulie 1907, să se publice apelul dr. Cons­tantin Angelescu, deputat Colegiul III de Buzău, prin care propunea deschiderea unei liste de subscripţie în vederea ridicării unui bust în memoria lui N. I. Cons­tantinescu, personal depunând 1000 de lei[18].

La 12 noiembrie 1900, PNL Buzău a organizat o mare întrunire publică, anunţată în presă cu 4 zile mai înainte. S-a desfăşurat în sala „Moldavia” şi a avut ca obiectiv pregătirea alegerilor din 25 noiembrie. A fost desemnat candidat la Colegiul II de Deputaţi, N.I. Constantinescu, cu menţiu­nea: fost pri­mar şi deputat.

Fiind în opoziţie, liberalii de la Buzău au propus ur­mătorii candidaţi pentru Senat din partea Opoziţiei Unite (PNL şi Partidul Conservator): a) Colegiul I: Anton Carp şi C.C.Arion; Colegiul II: Athanasie I. Cătuneanu şi Cons­tantin Tissescu; b) Camera Deputaţilor: Colegiul I: Alexandru Marghiloman, N.I. Constantinescu, Constan­tin Iarca, Emil. P. Teodoru, Constantin N. Jitianu, Costa­che Borănescu şi Constantin Dănescu; Colegiul II: N.I. Bărbulescu şi Petre Stătescu; Colegiul III: dr. Cons­tantin Angelescu şi Gheorghe Lucasievici, Semnul elec­to­ral – +. Potrivit datelor de la Biroul electoral, pentru Colegiul I al Camerei Deputaţilor s-au înregistrat urmă­toa­rele rezul­tate: 619 voturi exprimate, 50 anulate, iar candidaţii au fost votaţi, astfel; N.I.Constantinescu (Opo­ziţia Unită) – 273; Alexandru Marghiloman – 403 voturi (ales); Cons­tantin Iarca – 373 voturi (ales), Emil P.Teodoru – 303; Constantin N. Jitianu – 207; Constantin Borănescu – 199; Constantin Dănescu (independent) – 50, cu preci­zarea că pentru a fi ales un candidat trebuia să întru­nească mi­nimum 310 voturi.

Sâmbătă, 31 octombrie 1900, a avut loc o consfătu­ire a PNL Buzău, prilej cu care au fost desemnaţi can­di­daţii pentru alegerile comunale: a) Colegiul I: N.I. Cons­tanti­nes­cu, Athanasie I. Cătuneanu, Haralambie Rălescu, Mihail Al. Iarca şi Al. G. Botez; b) Colegiul II: N.G. Stă­tescu, George Orleanu, Bănică St. Panaitescu, Alecu Rădulescu, Nicu Andreescu[19].

În februarie 1903, şi-au depus candidatura pentru Senat şi Cameră, atât opoziţia, cât şi puterea. Din partea opoziţiei, la Colegiul I Senat: Anton Carp şi C.C.Arion, Nicolae Sibiceanu şi dr. George Angelescu, din partea puterii; la Colegiul II Senat: Atha­nasie Cătuneanu, Cons­tantin Tissescu şi Mihail Vlahutzi, dr. Nicolae Bărdescu; la Colegiul I Cameră: N. I. Cons­tan­tinescu, Alexandru Marghiloman, C.C. Iarca şi Emil P. Teodoru, Constantin St. Borănescu, Constantin Jitianu; la Colegiul II Cameră: N.I.Bărbulescu, Petre Stănescu, Victor Anton Filotti şi Leonida Gussi; la Colegiul III Cameră: dr. C. Angelescu, Traian Lucasievici, dr. C.Constantinescu, Alexandru Dar­vari[20].

Pentru alegerile comunale din 5 noiembrie 1906 s-a publicat un apel electoral intitulat „Cetăţeni”, prin care buzoienii erau îndemnaţi să voteze lista naţional liberală în frunte cu C. Iarca. Potrivit listei, la Colegiul I au fost nominalizaţi: C. Iarca, deputat; lt.col. N. Trestianu; Atha­nasie Cătuneanu, senator; Stoica Panaitescu; Constantin Ruşaveţeanu şi profesorul G. Popescu; la Colegiul II – C.N. Teodorescu, Sterie Stănescu, Tache Agapiescu, Ne­cu­lai Andreescu şi măcelarul Dumitru Ionescu[21].

O altă publicaţie liberală apărută la Buzău a fost „Gazeta Liberală” (14 aprilie 1907-7 iulie 1910)[22], gândi­tă ca apariţie săptămânală, dar tipărită neregulat. Şi-a avut redacţia şi administraţia la Tipografia „Alessandru Geor­gescu” şi apoi la locuinţa avocatului Justin Stănescu. În primul număr, editorialul menţiona că scopul era: de a lu­mina opiniunea publică asupra chestiunilor privind eve­nimentele din 1907, când PNL chemat la putere a tre­buit să ia aspre şi energice măsuri de represiune şi pen­tru a risipi negura pe care o lasă după dânşii conser­va­torii; să ia atitudine faţă de adversarii politici, dar să dezbată şi probleme de larg interes. În unul din numere s-a protestat faţă de hotărârea conservatorilor de a des­fiinţa Şcoala Normală de băieţi, reînfiinţată de liberali în 1908, iar în altul, dr. Constantin Angelescu l-a evocat pe fostul primar liberal (decedat la 21 aprilie 1905), neui­tatul Nicu Constantinescu, marele cetăţean căruia oraşul Buzău îi datoreşte transformarea sa modernă, propunând înfiinţa­rea unei liste de subscripţie în vederea ridicării unui bust.

În iureşul mişcărilor ţărăneşti din 1907, după de­misia conservatorilor incapabili să gestioneze această cri­ză socială majoră, la 12/25 martie 1907, a venit la putere un guvern liberal care a decis intervenţia armată, condusă de generalul Averscu, iar în teritoriu, la sugestia acestuia, au fost numiţi 8 comandaţi de divizii, între care şi ge­neralul Iarca la Buzău

În mai 1907, au fost desemnaţi candidaţii PNL la ale­gerile pentru Camera Deputaţilor: la Colegiul I– Cons­­tantin C. Iarca, fost prefect şi deputat în mai multe rân­duri; Cosnatantin Ruşaveţeanu, mare proprietar, fost de­putat; Gheorghe Teişanu, fost preşedinte al Tribunalu­lui, fost inspector financiar, vicepreşedinte al Consiliului ju­deţean; la Colegiul II-Gheorghe Dunka, mare propri­etar, inginer; Titus N.I. Constantinescu (fiul fostului pri­mar liberal-n.n.), fost magistrat, avocat; la Colegiul III-dr. Cons­tantin Angelescu, mare proprietar, profesor uni­ver­sitar, fost deputat; Ion I. Stănculeanu, fost magis­trat, fost deputat.

Pentru alegerile comunale din 27 şi 29 iulie 1907 şi-au depus candidaturile: la Colegiul I-Athanasie Cătu­nea­nu, Constantin Garoflide, Sterie Stănescu, Tache Aga­piescu, Nicolae Adam şi Bănică St. Panaitescu: la Cole­giul II-C.T.Teodorescu, Toma Cristescu, Ştefan N. Tu­naru, Nichita Nestorescu şi Theodor Mănciulescu[23].

În 20 ianuarie 1908, „Liberalul” a publicat un amplu articol de fond despre situaţia, de la acea dată, a Organi­zaţiei judeţene a PNL: P<artidul> L<iberal> este astăzi sfâşiat. Frumosul partid din judeţ care era mai tare decât în oricare alt judeţ din ţară este astăzi în ruină.

D<omnul> Anton Carp a desăvârşit acest fapt prin ridicola întrunire ţinută în Buzău înaintea sărbătorilor Crăciunului când a format, în mijlocul unor vii şi impor­tante protestări, Comitetul fracţiunii guvernamentale. D-l Carp care n-a pus nici măcar o cărămidă la clădirea partidului liberal buzoian, omul care a venit dintot­dea­una „la de-a gata”, a sfărâmat această clădire. Când d-l Carp este iniţiatorul şi motorul acestei acţiuni dizolvante şi nenorocite, ce nimiceşte partidul liberal buzoian.

Dar d-l Carp, simţind cât îl apasă pe suflet situ­aţiunea ce a creat, simţind gravitatea şi primejdia acţiu­nei ce a împlinit, a căutat să înlăture de deasupra capu­lui său răspunderea zdrobitoare şi s-o arunce asupra al­to­ra. Omul acesta, slab de fire, este capabil de-o răutate mare, omul acesta atât de puţin energic, când îl stăpâ­neşte răutatea, atunci este schimbat cu desăvârşire, atunci nu se dă înapoi de la nimic şi afirmă chiar lucruri neadevărate.

D-l Carp a afirmat în acea ridicolă întrunire că d-l Iarca a retras candidaturile de la Colegiul II de Cameră în alegerile generale trecute, pentru a face jocul adversa­ri­lor. Dar în acest judeţ se cunosc fapte revoltătoare din partea d-lui Carp şi a amicilor dumisale, ce apar cu atât mai reprobabile, când sunt comparate cu cavalerismul d-lui Iarca şi al prietenilor domniei sale. Pe când se resta­bilise buna înţelegere din partid, înainte de alegeri, pri­mită de d-l Iarca după stăruinţele d-lui prim-ministru şi ministru de Interne, fără condiţiuni, la alegerea Colegi­ului I de Cameră, candidatura d-lui C. Iarca, a fost vehe­ment combătută.

Mijloacele cele mai urâte au fost întrebuinţate, cu atât mai urâte cu cât d-l Iarca avusese cea mai irepro­şabilă conduită la alegerile pentru Senat, susţinând cu cea mai mare căldură pe toţi candidaţii, precum şi can­didatura d-lui Plutarh Mareş, menit să cadă victima unor combinaţiuni ascunse. Dacă se voia pacea şi liniştea în partid, pentru ce a fost combătut d-l Iarca, la care adver­sarii partidului nostru priveau întruparea partidului liberal ? Nu se urmărea pacea, ci o ambiţie nemăsurată şi neîntemeiată, împingea pe d-l Carp şi ai săi la ase­menea acte menite a zdruncina partidul nostru şi a-i pe­riclita chiar existenţa, cunoscută fiind covârşitoarea im­portanţă a politicei locale a d-lui Iarca. Dar d-l Iarca a izbutit, căci lumea ştie a aprecia valoarea şi sacrificiul.

D-nul Carp însă nu s-a oprit aici. Domnia sa, care aprobase candidaturile d-lui George Dunka şi Titus Cons­tantinescu  la Colegiul II Cameră, care le procla­ma­se la întrunirea publică drept ale partidului liberal, a dat poruncă, cu autoritatea sa de ministru, ca aceste can­didaturi să fie combătute şi administraţia să susţină o can­didatură independentă. Şi candidaţii partidului au fost combătuţi de administraţie !

Atâta lipsă de cinste politică a dezgustat pe distinşii noştri amici ce candidau la al doilea de Cameră şi s-au retras. Aceste acte ale d-lui Carp au dizolvat partidul şi nu d-l Iarca care, împreună cu răposaţii Monteoru, Pâ­clea­nu şi Nicu Constantinescu, îl ridicase şi-l întărise, şi-l susţinuse în urmă la ultima opoziţie, în cea mai minu­nată stare de înflorire.

Sistemul de a dizolva partidul a fost urmat de d-l Carp şi ai săi. La alegerile pentru comună şi pentru ju­deţ, o parte neînsemnată din membrii ce urmează pe domnii C. Iarca, C. Ruşaveţeanu, G. Dunka, Plutarch Ma­reş şi ceilalţi, nu a fost consultată. Zilnic se lovea în d-lor pe toate căile şi se adopta cel mai scandalos mod de recru­tare de noi partizani, acela de a nu se uita ni­meni la calitate şi trecut, modul cel mai antiliberal. Sistemul nu putea da alte roade decât cele ce se văd- partidul sfărâ­mat, adversarii jubilând.

Şi atunci a apărut şi scopul urmărit. Formându-se un comitet al fracţiunii guvernamentale, d-l Carp s-a pus pe sine însuşi în capul lui. Aceasta este chestiunea, d-l Carp urmărind întâietatea, iar nu interesul partidului. „E vorba numai de întâietate” spunea d-l Carp acum câ­teva luni la Sinaia, la doi liberali. Iată pentru ce scop d-l Anton Carp a sfărâmat partidul, pentru a fi întâiul, fie chiar şi într-o fracţiune.

Nu d-l Iarca este elementul dizolvant, ci d-l Anton Carp care, după ce s-a îmbogăţit din politică, vrea să ajungă orice-i place, fie cu orice preţ, crezând că sunt permise şi fanteziile. Asupra d-lui Carp răspunderea va apăsa zdrobitoare. Şi noi o vom documenta-o cu regretul în suflet, pentru sfâşierea unui partid atât de tare, săvâr­şită de omul care, deşi este ministru al ţării, locuieşte totuşi în apartamentele Băncii Naţionale, făcute pentru funcţionarii Băncii, nepricepând delicata situaţie în care se pune altfel[24].

La 26 mai 1907 a apărut o altă publicaţie liberală intitulată „Vo­inţa”, sub coordonarea lui Petre N. Oprescu (viitor ajutor de primar) cu articole împotriva lui Alexan­dru Marghiloman şi informaţii despre întrunirile şi can­didaţii PNL[25].

La 20 ianuarie 1911, apare primul număr al unui alt organ de presă al Organizaţiei PNL Buzău-„Gazeta Bu­ză­ului”, cu apariţie neregulată, tipărindu-se 86 numere până la 26 mai 1914[26]. Şi-a avut redacţia şi administraţia pe bulevardul Elisabeta (actualmente Gării) şi s-a editat la Tipografia M.Bălănescu & M. Asanescu din strada Sf. Îngeri (azi Lt. C. Godeanu). Îşi propunea ca scop: de a re­prezenta credincios tendinţele PNL, de a răspândi şi pro­paga ideile lui (…) de a face o legătură sufletească strânsă între membri. Se relatează despre întrunirile li­berale, despre personalităţile locale, între colaboratori nu­mărundu-se şi: Constantin Iarca, Ion Matache, Petre Po­pes­cu, Justin Stănescu, Titus N. Constantinescu, N. Dra­­­­gomirescu, Alexandru Vasilescu. La 25 aprilie 1911, s-a relatat despre prezenţa lui I.I.C. Brătianu la întru­nirea liberalilor buzoieni.

Un alt organ de presă liberal a fost „Prezentul” (24 iulie 1911-4 decembrie 1914), condus de George N. Or­leanu şi a apărut cu scopul: să împrăştie atmosfera plină de întuneric şi confusiuni care încearcă să înăbuşe viaţa noastră politică[27].

Parte a Partidului Naţional Liberal, Oganizaţia jude­ţeană a PNL şi-a desfăşurat activitatea potrivit liniei po­litice generale, uneori cu poziţii şi soluţii proprii, deter­mi­­nate de contactul direct şi în cunoştinţă de cauză cu pro­blemele diferitelor caregorii sociale. După 1918, cons­­tatăm o amplă acţiune de reorganizare, coordonată la Bu­zău de preşedintele dr. Constantin Angelescu, vicepre­şe­dintele Justin Stănescu şi Alexandru Ionescu-Brădeanu. În plan local, liberalii erau sprijiniţi şi de comercianţi şi industriaşi, cât şi de o bună parte a inte­lectualităţii. Avea organizaţii aproape în toate comunele, conduse mai ales de învăţători, recrutaţi de către minis­trul dr. Constantin Angelescu, foarte popular în rândul das­călilor. Totodată, s-a făcut o susţinută propagandă prin intermediul publica­ţiilor de partid „Liberalul”, „Bu­zăul”, „Gazeta Liberală”. Scopul era de a atrage, în pri­mul rând, ţărănimea, ce for­ma masa alegătorilor la acea dată. Acţinea de reorgani­zare, ce a vizat întărirea contac­telor cu locuitorii de la sate şi din oraş şi înfiin­ţarea de cluburi politice, s-a des­făşurat între anii 1919-1921, astfel că s-a reuşit întărirea politico-or­ganizatorică, materializa­tă prin câştigarea ale­ge­rilor şi guvernarea li­berală din perioada 1922-1926.

În aceste momente de fricţiuni politice a apărut pen­tru scurt timp un alt organ de presă al liberalilor buzoieni, „Reforma” (31 august şi 14 septembrie 1914) al cărui director a fost viitorul lidel PNŢ, Pompiliu Ioaniţescu, redactor responsabil fiind Petrache M. Gheorghiu. Iată ce se spunea în primul număr: De câtva timp (…) la Buzău nu există nici un organ liberal, nimic nu oglindeşte sta­rea de spirit a liberalilor, frământările lor (…) spre deo­se­bire de trecut când aicea era cea mai puternică orga­nizaţie liberală din ţară. De aceea îşi propunea: să arate cauzele relelor care au adus Partidul Liberal  în starea de astăzi. Adresându-se prietenilor politici, partizanilor şi simpatizanţilor, li se cerea să denunţe, spre a fi publicate şi comuni­cate buzoienilor, toate abuzurile administraţiei locale.

Alegerile din 1919 s-au desfăşurat între 3-5 noiem­brie, pentru Cameră şi 7-8 noiembrie, pentru Senat, cam­pania electorală vizând atragerea unui cât mai mare nu­măr de alegători, motiv pentru care s-au organizat câteva turnee electorale, la o asemenea manifestare fiind pre­zenţi Ion I.C.Brătianu, I.G. Duca şi alţi fruntaşi liberali. La mesele comune au fost invitaţi reprezentanţii autorită­ţilor locale, acţiuni dublate de o intensă propagandă elec­torală. O asemenea caravană electorală a fost coordonată de revizorul şcolar al judeţului, Panait Volănescu, dar ma­joritatea activităţilor au fost conduse direct de către pre­­şedintele, dr. Constantin Angelescu, sau de agentul său electoral, Ion Nistor. Între altele, la sfârşitul lunii sep­tembrie s-a transmis prin intermediul autorităţilor, invi­taţia ca preoţii şi învăţătorii să ia parte la întrunirea organizată în casa lui George Dunka (trecut apoi la Or­ganizaţia PNL George Brătianu-Georgiştii) unde s-au discutat şi acţiunile propagandistice ce urmau să fie orga­nizate pentru contracararea activităţii organizaţiilor ju­deţene ale celorlalte partide.

Alegerile au fost câştigate de liberali, care au obţinut 4 mandate de deputat (44%) şi toate cele 4 mandate de senator, dovadă că, deşi era în reorganizare, se bucura de popularitate, fiind sprijiniţi de autorităţile locale[28].

În anul 1919, în paginile publicaţiei locale „Voinţa” s-a publicat editorialul „Cum priveşte publicul o schim­bare de regim. Candidaturile” în care se afirma că re­gimul conservator a lăsat puterea liberalilor. Oricare ar fi interesele partidelor politice, un lucru e cert: partidul liberal e acum la cârma ţării. Pentru noi buzoienii, schim­­barea de regim are importanţa ei locală. Dacă ana­­li­zăm situaţia politică locală, observăm la toate par­tidele o mişcare neobişnuită, o nervozitate generală, semn că alegerile viitoare vor avea o importanţă deose­bi­tă şi o luptă aprigă, numai aşa cum ştiu buzoienii să o dea.

Conservatorii sau cei care au guvernat până azi, par puţin cam deprimaţi şi supăraţi, pentru că şi-au pier­dut ciolanul, pe care nu ştiu când îl vor mai relua din nou. Pentru Conservatorii democraţi, steaua lor politică a apus demult, astfel că azi putem zice că nu mai avem în localitate partid conservator democrat.

Liberalii sunt acum puternicii zilei şi către ei e ţintită acum opiniunea publică. Ne întrebăm ? Vor face ei ce-au făgăduit ? Vor mai micşora ei nevoile mulţimii ? Vom trăi şi vom vedea ! Dă-le Doamne gândul cel bun. În continuare sunt prezentate candi­daturile: la Se­nat–Co­le­giul I: generalii Benone Anastasiu şi Iarca; Co­le­giul II: Titus Constantinescu şi Dumitru Teişanu; pen­tru Ca­me­ra Deputaţilor–Colegiul I: Constantin Iarca şi Costache Ru­şave­ţeanu; Colegiul II: Pompiliu Ioaniţescu şi Justin Stă­nes­cu; Colegiul III: dr. Constantin Angelescu şi Ion Stănculescu. Pre­fectul jude­ţu­lui era Geor­ge Dunka, iar Comisia In­terimară a comunei urbane Bu­zău era formată din: Atha­nasie Cătuneanu–preşedinte; Dumitru Teişanu, Gheorghe Vasilescu, Bănică Panaitescu şi Nae Bucuroiu. Șeful Poliţiei era avocatul Stelian Ioanican. La alegerile din 1919 a obţinut câte patru mandate, la Cameră şi Senat, iar liberalii râmniceni, un mandat de deputat.

 Între 4 mai 1919-20 martie 1920, s-a editat „Foaia Liberală”, organ al PNL Buzău, cu redacţia şi adminis­traţia în bulevardul I.C. Brătianu nr. 17, în paginile căreia s-a relatat despre reformele implementate de liberali– orga­nizarea învăţământului şi împroprietărirea ţăranilor; despre vizitarea judeţului de către dr. Constantin Ange­lescu, ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor, cât şi despre rolul României în Primul Război Mondial, pu­bli­caţie la care au colaborat şi Matei I. Dumitriu şi Cons­tantin Jitianu[29].

La 14 octombrie 1919 a avut loc la sala Teatrului „Mol­davia” o consfătuire a fruntaşilor liberali din locali­tate, prezidată de generalul Benone Anastasiu. Sco­pul consfătuirii era de­sem­­narea delegaţilor pentru Con­gresul PNL de la Bucureşti, din 20 octombrie. Cons­tantin Iarca a vorbit despre importanţa reformelor pe care PNL voia să le aplice: Colegiul unic şi exproprierea lati­fun­diilor, la care s-a referit şi fostul deputat, Ion Stăn­culea­nu. În fi­nal s-a votat o delegaţie de 37 persoane în frunte cu dr. Constantin Angelescu, Constantin Iarca, ge­ne­ralul Benone Anastasiu şi Atha­nasie Cătuneanu.

În perioada 9 aprilie 1920-2 ianuarie 1929, cu o pauză în anii 1922-1926, s-a tipărit la Buzău săptămâ­nalul „Liberalul” (101 numere) cu redacţia şi administra­ţia în Strada Târgului (azi Cuza Vodă) nr. 26, coordaonat de avocaţii Constantin Tegăneanu şi Constantin Baciu. Ca publicaţie de partid, îşi propunea: să contribuie la edu­carea păturilor de jos năzuind să stârnească în adâncu­rile lor licăririle acelei conştiinţe cetăţeneşti pe care toţi o dorim, pronunţându-se pentru luptă de convingeri şi păreri şi nu cereri personale. Între alte informaţii s-a relatat despre Congresul PNL de la Buzău, din ianuarie 1921 şi întrunirea liberală de la Pătârlagele, din decem­brie 1926, la care a fost prezent şi dr. Constantin Ange­lescu[30].

Pentru alegerile din 1920, PNL a editat şi difuzat un ma­nifest-program difuzat şi în judeţul Buzău, cu referiri la o serie de reforme cu caracter democratic care s-au bu­curat de un larg interes: reforma agrară şi financiară, li­ber­tăţi democratice. Manifestul a fost completat de un altul, editat pe plan local, cu titlul „Către ale­gătorii să­teni”, răs­pândit în toate localităţile rurale, explicându-se pe înţelesul lor conţinutul şi efectele reformelor pe care le propu­neau. S-a dus o susţinută campanie împo­triva socia­liştilor şi s-au folosit de notorietatea genera­lului Alexan­dru Averescu. De aceea, pentru a fi siguri de reuşită, li­beralii au în­cheiat un cartel electoral cu partidul de guvernământ-Partidul Poporului (averescanii), dar s-a sprijinit şi pe organizaţiile sale mai mari din judeţ, între care cele de la Mizil, Merei şi Pătârlagele. Totodată, s-a lansat o largă cam­pa­­nie de presă prin intermediul oficio­sului „Li­beralul”, susţinându-se candidaturile liberale în frunte cu dr. Cons­tantin Angelescu. Tre­buie însă să amin­tim şi că, inerent, au apărut şi neînţelegeri, ast­fel că o par­te din lideri s-au raliat Partidului Conservator Dem­ocrat (Take Ionescu-takiştii) şi, deşi acest grup, având ca lideri pe Con­stantin Negoescu, Constantin Tomulescu şi Alexandru Jecu, nu era numeros, atitudinea lor a provo­cat neîncredere în rân­dul alegăto­rilor, cu efecte în Orga­ni­zaţia judeţeană a PNL şi după 1920. Amintim şi că, la alegerile din 1920, PNL a obţinut doar 16,67% – un man­dat (dr. Constantin Angelescu), iar aliatul său, Partidul Po­po­rului, patru mandate, situaţie explicată prin criza pe care o tra­versa, fiind în plin proces de reorganizare şi con­so­lidare, dar şi a di­sensiunilor menţionate. Au fost şi situaţii în care acţiunile propa­gandistice ale liberalilor au fost stânjenite prin măsuri luate de au­torităţile guverna­mentale. Astfel, la Merei şi Pătârlagele, armata a arestat partizani ai liberalilor.

La 29 decembrie 1921, la sediul Clubului PNL din strada Târgului nr. 26, a avut loc, sub președinția dr.   Constantin Ange­les­­cu,  o întrunire a şefilor de organizaţii, moment în care au fost aleşi membrii Consiliului comunal. A doua zi, în sala Teatrului „Moldavia”, în prezenţa a 3000 de delegaţi ai organizaţiilor comunale, a avut loc congresul organiza­ţiei judeţene. Întreaga activitate, măsurile organizatorice, propaganda desfăşurată, a creat un val serios de simpatie pentru liberali astfel că, la alegerile parlamentare din 1922, din cei 40.865 alegători, 31.161 au votat pentru candidaţii PNL pentru Cameră, iar din 20.433 electori, 14.952 au votat pentru candidaţii PNL la Senat. De ace­ea, în următorii ani, viaţa politică locală a fost dominată de liberali, foarte activi fiind fruntaşii: dr. C. Angelescu, Jus­tin Stănescu, Titus Constantinescu, George Dunka, Constantin Ruşaveţeanu, Alexandru Ionescu-Brădeanu, Dumitru Dănescu, Gheorghe Orleanu, Mircea Cătuneanu.

Alegerile din 1922, s-au desfăşurat sub semnul creş­terii influenţei liberalilor, cu puternice organizaţii la Be­ceni, Pârscov şi Pătârlagele.  Apar însă şi tensiuni şi ne­mulţumiri, astfel că, în anul 1925, Titus Oroveanu şi Geor­ge Dunka au format o disidenţă, încadrându-se, din 1930, în PNL-George Bră­tianu[31].

În anul 1925, în presa locală s-a creionat un portret al unuia dintre fruntaşii partidului, Alexandru Ionescu-Brădeanu, deputat de Buzău, originar din Brădeanu. În 1916-1918 a fost „mobilizat pe loc” şi deoarece vorbea limba germană, a ajutat administraţia plăşii Câmpul şi pe cea de la nivelul oraşului. Fost primar la Brădeanu, a terminat în decembrie 1907, biserica începută în 1894[32].

La 10 mai 1926, ora 10,00, în Sala de recepţii a Palatului Comunal, a avut loc şedinţa de constituire a Con­siliului comunal: primar-D.M.Postelnicescu; Dele­ga­ţia Permanentă: Petre N. Oprescu, Stan Săraru, Alex­an­dru Raiciu, Ion Matache, cu supleanţii: Gh.V.Stănescu, Justin Stănescu şi Apostol Albu. S-a inserat şi ştirea din care reieşea că: o mare parte din partizanii ţărănişti au trecut la partidul liberal, iar unii la partidul averescan[33].

Între 6 iunie-21 august 1927 (9 numere)[34] a apărut la Buzău publicţia liberală „Curierul Buzăului”, cu re­dacţia şi administraţia la Tipografia Dumitru Bălănescu, editată special ca ziar de campanie electorală pentru alegerile din iulie 1927.

Pentru alegerile comunale din septembrie 1927, au candidat, din partea liberalilor, avocatul Virgiliu N. Po­pescu, preşedintele Comisiei Interimare şi Petre N. Opres­cu. Iar în articolul de fond se preciza: Oraşul nostru (…) a rămas aşa cum l-a lăsat nemuritorul Nicu Cons­tantinescu (…) Programul noului primar (liberal bine­înţeles) ne îndreptăţeşte să sperăm la timpuri mai bune (…) ţinând seama de trecutul d-lui Virgiliu Popescu care credem că nu va lăsa ca programul atât de bogat să intre în cenzura nefiinţei, ca a predecesorilor săi. Pers­pective noi de deschid Buzăului. Iar în continuare sunt men­ţionate câteva din măsurile  adoptate: reorganizarea Ser­vi­ciului de salubritate pentru asigurarea permanentă a curăţeniei oraşului; reorganizarea Serviciului de stropit şi achiziţionarea a două automobile-stropitoare; repararea străzilor; piatră cubică în piaţa „Sf. Îngeri”, igienizarea Halei „Mercur” (cunoscută mai târziu ca „Piaţa Săracă”, actualmente autogară-n.n.), urgentarea lucrărilor executa­te de către Societatea Comunală de Electricitate pentru elec­trificarea străzilor. Despre reorganizarea Serviciului de salubritate se aminteşte şi la 29 septembrie, cu preci­zarea că noul primar era în funcţie de numai două luni. În paralel, prefectul liberal Remus Nestor a dispus refacerea şoselelor şi a podurilor din cuprinsul judeţului.

După alegerile locale din 4 septembrie 1927, avoca­tul Virgiliu Popescu a fost ales primar, Consiliul comunal fiind format din: Petre N. Oprescu, Bănică St. Panaitescu, droghistul Vincenţiu Z. Livovschi, avocatul Stan Săraru, Nicolae Diaconescu, Nicolae Smeianu, Vasile Dumitres­cu, industriaşul Petre V. Zangopol, comerciantul Leon Gol­denstein, Ştefan Constantinescu, Ştefan Oprea Bică, Alexandru Tunaru, Ştefan Manolescu Anton Filotti, Ema­­noil Homoriceanu, Pretor Grigorescu, Alecu Mihăi­lescu, învăţătorul Gabriel Negulescu, Vasile Nicolau (ma­istru la Şcoala de Meserii), inspectorul şcolar Gheoreghe Răşcanu, preotul Haralambie Popescu, dr. Nicolae Teişanu, Dumitru Teodorescu, Zenobie Şeicăres­cu, Alexandru Bodeanu (reprezentant al Camerei de Co­merţ şi Industrie), Iulius Mihalcea (reprezentant al Ca­merei de Agricultură) – consilieri de drept. În Delegaţia Permanentă au fost aleşi: Petre N. Oprescu, Bănică St. Panaitescu, avocatul Nicu Diaconescu, farmacistul Vin­cenţiu Z. Livovschi – membri activi şi supleanţii:Vasile G. Dumitrescu, Petre V. Zangopol şi Alexandru Tunaru.

Din interviul acordat de primar unui reporter al „Vocii Buză­ului” şi publicat în numărul din 9 octombrie 1927,  reiese că Organizaţia judeţeană a PNL din oraş şi judeţ se prezintă mai tare ca oricând, lucru care se explică mai ales prin completa unitate de vederi ce dom­neşte între toţii fruntaşii partidului şi prin autoritatea necontestată a şefului acestui partid, a d-lui ministru dr. Constantin Angelescu. Pentru îmbunătăţirea activităţii administrative, prefectul a dispus ca, săptămânal, să se or­ganizeze întâlniri cu pretorii din judeţ (conferinţe ad­ministrative) pentru ca astfel să  se cunoască problemele fiecărei comune. O altă temă în atenţia prefectului a fost şi aplicarea prevederilor Legii de reformă agrară din 1921, iniţierea de măsuri pentru parcelarea terenurilor şi distribuirea titlurilor de proprietate, definitivarea lucră­rilor de colonizare în judeţul Brăila pentru muntenii îm­pro­prietăriţi acolo, continuarea activităţii de construire a localurilor de şcoli, astfel că, în vara anului 1928, au fost finalizate 30 localuri şi au fost demarate lucrări la alte 10, inclusiv lucrări de reparaţii şi întreţinere la toate cele­lalte localuri. În final se menționa că d-l ministru Dr. C. An­gelescu a ajutat judeţul cu 300.000 lei, a dispus con­tinu­area lucrărilor la clădirea Şcolii Normale (de fete, ac­tual­mente sediul Muzeului Judeţean „Al. Odobes­cu”-n.n.), Şcolii secundare de fete (actualmente Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”), internatului de băieţi de la liceu (actualmente Colegiul Naţional „B.P.Hasdeu”), a ajutat la înfiinţarea şcolilor de meserii de la Pârscov şi Casotta (în clădirea vechiului spital).

Sub titlul „O operă a d-lui deputat <Alexandru Io­nescu>Brădeanu”, la 6 noiembrie se anunța că şoseaua Buzău-Smeeni-Meteleu urma să fie complet refăcută, lu­crare pentru care Ministerul Lucrărilor Publice a alocat un credit de 200.000 lei, astfel că lucrările deja erau începute[35].

O altă publicaţie, „Democraţia”, care a apărut în in­ter­valul 1 septembrie 1927-24 iunie 1928, sub girul lui Traian Lucasievici, oficios liberal cu atitudine antiaveres­cană, informa în articolul de fond că în timpul campaniei electorale toate ciurucurile date afară din partide, le ve­dem cutreierând satele şi dând mâna cu sătenii pe care niciodată nu i-au cunoscut, le fac declaraţii de dragoste, le promit multe, în urmă nu le dau nimic. Într-un alt articol, s-a luat atitudine împotriva celor îmbogăţiţi „pes­te noapte”: acum câţiva ani îl ştiam om sărac, numai cu ce avea pe el (…) de unde are atâţia bani de umblă nu­mai cu automobilul propriu, îşi construieşte vile, bea numai şampanie franţuzească? În final sunt prezentaţi can­didaţii PNL la alegerile comunale din septembrie 1927[36].

Între 6 iunie-21 august 1927, s-a editat „Curierul Bu­­zăului”, organ de propagandă politică în campania elec­torală din iulie 1927, cu prezentarea aleşilor Buzăului pentru Cameră şi Senat[37]

Pentru alegeri, Organizaţia Liberală din Buzău a tipărit un manifest electoral cu fotografia şefului organi­zaţiei, dr. Constantin Angelescu, cu următorul text:

Cetă­ţeni, PNL venit la cârma ţării vă cere din nou încrederea. O facem, întemeiaţi pe trecutul nostru plin de fapte, o fa­cem din dorinţa nestrămutată ce ne însufleţeşte de  a scă­pa ţara de greaua cumpănă în care se găseşte.

Suntem oameni de fapte, nu de vorbe. Suntem oa­meni care am ştiut a zidi, nu a dărâma. Uniţi-vă în jurul  nostru şi vedeţi cine a lucrat în această ţară, cine i-a pus temeliile gospodăreşti, cine a dat ţăranului pământ şi vot, cine i-a dat mândria în afară, cine a adus regulă în banii statului dacă nu PNL ?

Dar trecutul nostru îl ştiţi cu toţii cum îl ştie orice bun român. Dacă vă cerem astăzi din nou încrederea voas­tră şi votul vostru este că mai avem multe de făcut. Ce avem de gând să facem ? Să revizuim dările ce vă apasă. Ne legăm să respectăm dreptul fiecărui cetăţean apli­când legile cu omenie şi blândeţe. Vom avea grijă de şcoală şi biserică căci învăţătura şi credinţa trebue să fie temeliile sănătoase ale ţării. Se vor face poduri ca să vă puteţi mişca fără necazuri de la un cap la altul al jude­ţului. Vom stârpi abuzurile de tot felul şi vom face să în­vingă numai gândul cel bun.

Pentru a aduce la îndeplinire aceste făgăduinţi tot ce este cetăţean al acestui judeţ şi tot bunul român să voteze lista PNL cu semnul ▌

                 LA CAMERĂ

Dr. C. Angelescu                             Justin Stănescu

Alexandru Ionescu-Brădeanu         Titus Constantinescu

Preot Dem. Nicolaescu                  Constantin Filoti.

Din acest ceas nu vom cruţa nici o osteneală pentru a vă face tot binele ce vă dorim şi nu vă facem făgăduieli ce nu putem ţine, nu dorim să vă amăgim cu vorbe goale, ci vrem să lucrăm din toată inima şi cu toate puterile noastre.

Venim în faţa voastră şi aşteptăm să găsim în urne voinţa voastră de linişte şi pace, de bună gospodărie şi de aplicare cinstită a legilor pe cane numai noi, PNL, o putem face, PNL care a făcut România Mare, tot el vrea să facă prin încrederea voastră o ţară puternică. Într-un ceas bun. Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Cu titlul „Îndreptarea unei grave nedreptăţi”, la 29 aprilie 1928, se motiva că, din cauza lipsei de terenuri su­fi­ciente, un mare număr de săteni au rămas neîmpro­prietăriţi, astfel că prefectul Remus Nestor, cu sprijinul parlamentarilor buzoieni, în frunte cu Justin Stănescu şi Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, a atribuit terenuri în judeţul Brăila. În aprilie 1929, dr. Constantin Angeles­cu a fost ales ca preşedinte de onoare al Societăţii Cor­pului Didactic Buzău.

În luna iulie 1928, s-a organizat la Mărăcineni o conferinţă administrativă la care au luat parte şi sena­torul, colonel Marinescu, deputatul Alexandru Ionescu-Brădeanu, prefectul Remus Nestor, subprefectul Marin Huşanu şi pretorul plasei Câlnău, Alexandru Dumitrescu.

La conducerea Camerei de Agricultură era preşedin­tele Ion Panaitescu, senator PNL, ajutat de un Comitet de direcţie format din: deputatul Alexandru Ionescu-Bră­dea­nu,  consilierul agricol Ion Filipeanu, dr. Timoianu, Juli­us Mihalcea, ing. Constantin Gheorghe, directorul Regi­unii a IX-a Silvice Buzău şi inginerul agronom, Nicu Paraschivescu.

La 4 noiembrie se relata despre realizările pre­fectului Remus Nestor: instalaţia de alimentare cu apă de la Ciuhoiu pentru comunele limi­trofe, re­paraţii de po­duri şi şosele, cât şi ale primarului Virgiliu N.Popescu: elec­trificarea oraşului şi turnului Pa­latului Comunal, pa­varea unor străzi, reorganizarea servi­ciilor de salubritate şi al pom­pierilor. De asemenea, pentru 11 noiembrie 1928, s-a anunţat dezvelirea oficială a bustului fostului primar Nicu I. Constantinescu (întâmplată în ianuarie 1931-n.n.), ce­remonie la care fuseseră invitaţi Vintilă Brătianu, I.Gh. Duca şi dr. Constantin Ange­les­cu.

În vederea alegerilor generale din 12 decembrie 1928, Organizaţia judeţeană a PNL Buzău a lansat un apel intitulat „Cetăţeni”: La 12 decembrie veţi fi chemaţi la vot, Scumpa noastră ţară trăieşte în primejdie. La câr­ma ei au ajuns oameni anarhici, ai dezordinii şi ai des­frâului. Banii voştri se risipesc pentru ministerele din nou înfiinţate fără nici un rost. Ciocoii goniţi demult din viaţa publică şi alungaţi din partidul liberal vin astăzi să vă amăgească şi să vă fure voturile. Ridicaţi-vă cu toţii ca unul singur. Părăsiţi până şi patul de boală pentru scăparea ţării de prăpastia în care ei vor s-o prăbu­şească. Votaţi salvarea ţării ! Votaţi semnul ▐  În final se anunța că s-a depus la tribunal lista cu candidaturile, în frunte cu dr. Constantin Angelescu, fostul ministru al Instrucţiunii.

La 8 noiembrie 1928, prefectul liberal, Remus Nestor, a organizat o întâlnire cu toţi funcţionarii prefecturii, că­rora le-a mulţumit pentru colaborare şi şi-a luat rămas bun de la aceştia. Au luat apoi cuvântul subprefectul Marin Hușanu şi secretarul Alexandru Finţescu. Ca pre­fect interimar a fost numit Apostol Albu, vicepreşe­din­tele Organizaţiei judeţene a P.N.Ţ., la post de marţi, 13 no­iem­brie. În continuare se informa că directorii şcolilor secundare au fost înlocuiţi „din ordin politic”, iar ins­pectorul general şcolar al învăţământului primar, Panait Volănescu, a demisionat, fiind înlocuit cu profesorul Ilie Dumitrescu. O altă ştire informa că Clubul PNL era de­schis zilnic între orele 8,00-12,00 şi 14,00-20,00, de unde cei interesaţi puteau obţine informaţii despre campania electorală.

Din partea Organizaţiei judeţene a PNL au candidat: dr. Constantin Angelescu, Justin Stănescu, Virgiliu Po­pes­­cu, Alexandru Ionescu-Brădeanu, Remus Nestor şi Gheorghe V. Stănescu. La 2 decembrie 1928, „Vocea Bu­­zăului” a relatat un episod din campania electorală în care a fost implicat avocatul Constantin Baciu. Întorcân­du-se în seara zilei de 25 noiembrie din plaiul Pârscov, unde s-a întâlnit cu membri PNL, s-a oprit câteva ore la locuinţa lui Ion Dabija din Vipereşti. La plecare a fost întâmpinat de 12 indivizi beţi şi înarmaţi, lucrători ai lui Irimia Postelnicescu, şeful Orga­ni­zaţiei PNŢ din locali­tate. La strigătele de ajutor, sătenii în număr mare au sărit şi l-au salvat, alungându-i pe bătăuşi. Iată cum în­ţeleg oamenii guvernului să facă alegeri libere la Buzău.

 În editorialul apărut în numărul din 2 decembrie 1928, intitulat „Democratism” se relata: Răsfoind is­toria politică a acestei ţări vedem că ideile democratice au format întotdeauna crezul politic al PNL. Prin oame­nii săi de seamă a ştiut să se adapteze unui democratism sincer, sănătos, ferindu-i de agitaţiuni demagogice.

Prin împroprietărirea din 1864, Legea electorală din 1890, reformele de după răscoala din 1907, reforme­le din 1917 – exproprierea şi votul universal, PNL a lup­tat pentru armonizarea tuturor claselor sociale şi pentru o temeinică dezvoltare politică, socială şi economică a ţării.

Războiul cel mare (1916-1918–n.n.) care ne-a adus întregirea neamului şi reformele democratice ce stau la temelia României de azi, pe viitor urmărindu-se consoli­darea şi înălţarea României Mari.

În acelaşi număr sunt menţionaţi şi candidaţii PNL pentru Senat şi Cameră: dr. Constantin Angelescu, Justin Stănescu, Alexandru Ionescu-Brădeanu, Remus Nestor, Virgiliu Popescu şi Ilie Dabija. În articolul „Cum a fost primit dr. Angelescu la Buzău” în data de 27 noiembrie 1928, se informa că acesta a fost întâmpinat la gară de o mulţime de oameni şi fruntaşi din judeţ şi oraş, în frunte cu Justin Stănescu, vicepreşedintele Organizaţiei PNL. S-a mers la Clubul liberal. Aici a solicitat informaţii pri­vind situaţia politică locală şi a vorbit despre situaţia po­litică generală, arătând că este singurul partid care s-a preocupat de apărarea intereselor ţărănimii şi a între­gii ţări. A discutat cu fiecare preşedinte de organizaţie co­mu­nală şi le-a arătat cum să organizeze şi să-şi desfă­şoare campania electorală.

În timpul cât a rămas la Buzău, s-a întâlnit cu prefec­tul Apostol Albu (PNŢ), iar la Clubul PNL au avut loc întruniri cu caracter politic. La alegerile generale, cu toa­te ingerinţele şi meschinăriile întrebuinţate de oa­menii actualului guvern, PNL a obţinut un loc de deputat pen­tru Justin Stănescu, dr. Constantin Angelescu fiind se­na­tor de drept.

Menţionăm că la alegerile parlamentare din decem­brie 1928, de la Buzău, PNL s-a clasat pe locul al doilea, din cele 41.223 voturi pentru Cameră obţinând doar 6542, iar la Senat numai 2581 voturi. Motiv pentru care, între anii 1928-1932, liberalii şi-au direcţionat activitatea pentru a reveni în postura de lider politic local, astfel că la manifestaţiile şi întrunirile politice organizate au luat parte majoritatea fruntaşilor PNL, între care I.G.Duca şi Gheorghe Brătianu.

La 7 aprilie 1929, s-a tipărit o ediţie specială cu titlul „Liberalul Buzăului”, în coordonarea avocatului Cons­tan­tin Tegăneanu, în paginile căreia se relata despre îm­pro­prietărirea coloniştilor (locuitori din satele de munte ale judeţului unde nu existau terenuri arabile) în judeţul Brăila. Tot în acelaşi an, între 5 mai şi 4 iulie, s-a editat şi „Mişcarea Liberală”, sub coordonarea avocaţilor N. Dia­co­nescu şi Constantin Tegăneanu, în paginile căreia s-au tipărit articole în care erau atacaţi unii dintre ad­versarii politici: Pompiliu Ioaniţescu şi senatorul Alecu Mihăiles­cu[38].

La 1 decembrie 1929, în sala „Moldavia” a avut loc congresul organi­za­ţiei judeţene a PNL preşedinte dr. C. Angelescu, fost ministru al Instruc­ţiunii Publice. A fost prezent şi C. Dimitriu, fost ministru al Comunicaţiilor şi alţi invitaţi de marcă: Justin Stănescu, deputat şi vicepre­şedinte al organi­zaţiei, Virgil Popescu, Alexandru Iones­cu-Brădeanu, Panait Volănescu, in­spec­tor general şcolar, avocat Neagu Dragomir, Titus N.Constantinescu, fiul fos­tului primar Nicu I.Constantinescu[39].

Pentru alegerile comunale din 14 martie 1930 au candidat: Justin Stănescu, avocatul Virgiliu Popescu, fost primar, comerciantul Alexandru Tunaru, fost consilier co­munal în mai multe rânduri. Semnul electoral  era ▐.

Duminică, 4 mai 1930, aproximativ 3000 de buzoieni ur­mau să participe la Congresul PNL din Bucureşti, unde şi-au anunţat prezenţa aproape 80.000 de delegaţi din întrea­ga ţară. Între delegaţii buzoieni: avocatul Cons­tantin Ba­ciu, Constantin Tegăneanu, Titus N.Constan­tinescu, ge­ne­ralul Ion Vernescu, Horia C. Cârlova, Atanase  Cătu­nea­nu, profesorul Răşcanu, Leon Gold­stein, directorul Băncii „Mercur”, Emil Gabor, colonelul Marinescu, Petre N. Oprescu, Panait Volănescu, Benone Popescu, preotul Minculescu, Sava Gerota, Vincenţiu Livovschi, profeso­rul Alexandru Stancu ş.a.

În alt număr „Vocea Buzăului” anunța că peste câteva zile, la Mizil se va inaugura Clubul PNL, organizat de dr. Toma Murgu şi Spirea V.Anastasiu. Sub titlul „Mi­zilul, citadelă liberală” se nominalizau câţiva dintre pri­mii liberali: Plutarh Mareş, Isaia Nicolescu şi Ion An­dreescu. La alegeri, lista liberală, în frunte cu Spirea Anas­tasiu a câştigat o victorie zdrobitoare. La congresul PNL din 4 mai, au luat parte şi 400 liberali din Mizil în frunte cu dr. Toma Murgu, preşedintele organizaţiei PNL şi Spi­rea Anastasiu, vicepreşedinte.

Cu titlul „Întrunirea Comitetului judeţean PNL al Organizaţiei Judeţene Buzău”, se informa că miercuri, 25 iunie 1930, a avut loc întrunirea Comitetului judeţean PNL la care au participat 460 membri şi numeroşi sim­patizanţi. Au luat cuvântul: dr. C.Angelescu; Gh.V. Stă­nescu, fost primar; Al. Raiciu; Justin Stănescu, de­pu­tat; Ion Răşcanu, inspector general şcolar; Panait Vo­­lănescu, fost inspector şcolar; avocatul Contantin Ba­ciu, Alex­andru Grădeanu, colonelul Marinescu, avocatul Nicu Diaconescu, avocatul Stan Săraru şi avocatul Titus N. Constantinescu, fost depu­tat. S-a votat următoarea mo­ţiune: Comitetul judeţean al Organizaţiei PNL Buzău, strânşi astăzi în jurul preşedintelui său, dr. C.Angelescu, declară că se solidarizează cu atitudinea conducerii cen­trale a PNL, astfel cum a fost ea explicată de fruntaşii săi, adică în sensul recunoaşterii stării de fapt creată prin proclamarea noului Rege (6 iunie 1930, Carol al II-lea-Restauraţia-n.n.) şi asigură pe şeful partidului de dra­gostea şi nestrămutatul său devotament. Buzău, 25 iunie 1930. Urmează 421 de semnături. După încheierea lucrărilor, participanţii au fost invitaţi la dineul de la res­ta­urantul Calapod.

Începe şi ruptura în partid, presa semnalând că dr. Murgu şi Spirache Anastasiu din Mizil şi alte câteva zeci de membri, au trecut la PNL-George Brătianu (exista şi vechiul PNL condus de Vintilă Brătianu, mai târziu de I.G.Duca).

În scurte note publicate în presa locală se punea întrebarea cine va fi noul primar şi ajutorii săi, lansându-se ideea că acesta ar putea fi Pretor Georgescu, deoarece în consiliu, PNŢ avea 17 locuri, iar PNL, 15 locuri. S-a re­la­­tat şi despre organizaţia Tineretului Liberal, grupată în jurul dr. C.Angelescu, condusă de avocaţii: Con­stan­tin Tegăneanu, Stan Săraru, Constantin Baciu şi Cons­tantin Diaconescu

Cititorii erau informaţi că, la 21 august, la Clubul PNL a avut conferinţa organizaţiilor comunale în prezen­ţa preşedintelui organizaţiei judeţene, dr. C.Angelescu, unde s-au discutat probleme legate de situaţia PNL şi cei care s-au înregimentat în PNL-George Brătianu, iar la 29 septembrie a avut loc o mare adunare la Clubul Liberal din Buzău, în prezenţa dr. C.Angelescu, când s-a dezbă­tut manifestul-program. Au luat cuvântul: dr. Constantin Angelescu, Justin Stă­nes­cu, profesorul Ion Răşcanu, co­lonelul Mari­nes­cu, I. Dabija şi Constantin Florescu. S-a subliniat: sta­rea nenorocită a ţării adusă de actualul guvern şi s-au propus soluţii practice pentru salvarea ţării numai prin PNL de sub conducerea lui Vintilă Bră­tianu .

Cu titlul „Manifestaţie politică”, se relata că un important număr de fruntaşi liberali din Gura Sărăţii şi Monteoru s-au întrunit la locuinţa lui Titus N. Constan­tinescu, seful Secţiei politice din Buzău, spre a-şi mani­festa statornicia şi devotamentul faţă de dr. C.Angelescu care, aflând de această întrunire de simpatie, a venit în mijlocul entuziaştilor, ceea ce acestora le-a produs o mare satisfacţie.

În noiembrie 1930, în prezenţa unor fruntaşi locali: Justin Stănescu, Alexandru Ionescu-Brădeanu, Remus Nes­tor, Alexandru Bodeanu, Constantin Tegăneanu, Stan Săraru, cât şi a fruntaşilor liberali din satele limitrofe, la Cislău a fost inaugurat un Club liberal.

În luna ianuarie 1931, Organizaţia PNL Clondiru l-a comemorat pe Vintilă Brătianu, iar la întrunirea orga­ni­zată de  către Organizaţia comunală de la Gălbinaşi, Tra­ian Lucasievici a vorbit despre personalitatea lui I. G. Duca, noul preşedinte al PNL. În presa locală s-a anunțat că, la adunarea PNL de la Bucureşti, au luat parte şi 5000 delegaţi de la Buzău (în duminica Floriilor), Buzăul fiind, ca număr de participanţi, a treia organizaţie după Bucureşti şi judeţul Ilfov. Se amintea şi că, la şedinţa pre­liminară a congresului extra­ordinar al PNL de la Clu­bul Central din Bucureşti, din 21 februarie 1931, la care au luat parte I.G.Duca, şeful par­tidului, N.N.Săveanu, Ion Inculeţ, Ion Nistor, Vasile V. Sassu, gene­ra­lul Traian Mo­­­­şoiu, C.I. Dimitriu, foşti mi­niştri, a luat cuvântul şi ge­­­neralul de origine buzoiană, Ion Vernescu, membru al Comitetului de di­recţie al PNL[40].

Pentru alegerile generale din iunie 1931, au fost în­scrişi 24.517 cetăţeni cu drept de vot, au votat 11.894, un număr de 165 voturi fiind anulate. PNL a obţinut 7126 voturi la Senat şi două mandate-generalul de divizie Tra­ian Epure şi dr. Filip Mişea. În rest, PNŢ a obţinut 900 de voturi, Partidul Poporului (averescanii)–504, Lupiştii–263, Georgiştii (PNL-George Brătianu)–415, Liga Contra Cametei–175.

La Camera Deputaţilor rezultatele au fost: PNL– 31.464 voturi; PNŢ–1793 voturi, Georgiştii–2968 voturi, Averescanii–1253 voturi, Lupiştii–716 voturi, PSD–463 voturi, Cuziştii (LANC)–162 voturi, Liga Contra Came­tei–616 voturi, Naţional-Ţărăniştii Inde­pendenţi–95 vo­turi.

Comentând rezultatele, corespondentul „Vocii Buză­u­lui” preciza că alegerile s-au desfăşurat în ordine şi li­nişte, ca urmare a măsurilor energice stabilite de către inspectorul general administrativ Alexandru N. Ştefănes­cu, prefectul judeţului Buzău. Despre rezultatele ţărăniş­tilor se preciza că alegerile au fost pentru ei un dezastru, viitorul politic al acestei organizaţii fiind cu desăvârşire închis; nu au aleşi nici la Cameră nici la Senat. Iar în final se aminteşte de replica unui alegător care a votat cu liberalii Păi cum să nu votez eu pe dr. Angelescu care ne-a dat şcoli, bănci şi pământ ? Totodată, după alegerile din iunie 1931 s-a organizat o mare întrunire a libera­lilor ce a avut ca obiect analiza minuţioasă a situaţiei politice locale[41].

Şi la alegerile parlamentare din 1932, la Buzău PNL s-a clasat tot pe locul al doilea, astfel că PNL condus de I.G.Duca a obţinut 6672 voturi, iar PNL-George Brătianu – 3682 voturi.

 Cu titlul „PNL şi votarea bugetului comunal”, în nu­mărul din 20 mai 1933 se relatează despre şedinţa extra­or­dinară a Consiliului comunal sub preşedinţia pri­maru­lui Emanoil Homoriceanu. Au prezentat referate li­beralii  Gh. V. Stănescu şi generalul Dimitrie Glodeanu, membri în comisiile Financiară şi Veterinară. În cuvântul său, deputatul liberal Justin Stănescu a menţionat că pro­iectul de buget nu corespundea intereselor comunei de­oarece prevedea impozite noi în timpurile grele de astăzi, între care şi impozitul pe „faţadă” (adică pe faţadele ca­selor), cuantumul acestuia stabilindu-se în funcţie de suprafaţă. De asemenea, s-a prevăzut contractarea unui împrumut de 30 milioane, considerat de liberali cea mai mare gre­şeală pe care o înfăptuieşte comuna. La vot, 8 consilieri liberali au fost contra, iar ceilalţi 3 s-au abţi­nut.

Sub titlul „Constatări obiective”, în numărul din 10 iunie 1933, „Vocea Buzăului” relata despre întrunirile or­ganizaţiilor locale ale PNL, menţionându-se că PNL repre­zintă o mare forţă politică organizată şi către care se în­dreaptă speranţele întregului neam românesc. Este un par­tid de ordine în jurul căruia se grupează  toate clase­le sociale. Este singura salvare a poporului românesc de la rătăcire în aceste zile grele, când poporul suferă de mizerie şi sărăcie, când atâţia inconştienţi flutură bas­maua roşie a comunismului, sau cămaşa neagră a revo­luţiei fasciste, am avut fericirea să constatăm că mintea sănătoasă a românului nu a fost atrasă de miturile extre­miste şi şi-a pus speranţa în vigoarea unui partid care să poată menţine cumpăna vremurilor şi care să reîntroneze calmul de altădată, prin muncă, ordine şi disciplină. PNL nu a făcut demagogie niciodată (…) liberalii n-au făut promisiuni nesăbuite.

La întrunirea organizată duminică, 4 iunie 1933, în grădina cinematografului „Azuga”, sub preşedinţia dr. Cons­tantin Angelescu, au luat parte foarte mulţi membri, entuziasmul general, ordinea şi disciplina fiind elemen­tele de popularitate ale PNL. Au luat cuvântul: dr. Cons­tantin Angelescu, generalii Ioan Vernescu şi Dumitru Glo­deanu, avocaţii Stan Săraru, Constantin Tegăneanu, Constantin Baciu, Nicolae Diaconescu şi Virgiliu Popes­cu, inspectorul Panait Volănescu, învăţătorul Constantin Cazan, Vasile Dodan, Remus Nestor şi Justin Stănescu, secretarul general şi vicepreşedintele Organizaţiei judeţe­ne, Constantin Chiriţescu, Titus Constantinescu, farma­cistul Sava Gerota şi Petre N, Oprescu.

La 14 octombrie 1933, cu titlul „Guvernul Vaida (Vaida Voevod-PNŢ) să plece” se consemna că PNL, conş­tient de îndatoririle sale, alarmat că poporul suferă (sic !)  din greu sub guvernarea d-lui Vaida Voevod, a orga­nizat la Buzău întruniri de protestare din iniţiativa dr. Constantin Angelescu şi vicepreşedintelui Justin Stănes­cu. În alt articol, intitulat „D-l Remus Nestor şi tineretul liberal”, se fac referiri la articolul de fond din publicaţia „Voinţa li­berală”, editată de avocatul Constantin Tegă­neanu, în care se relata despre situaţia şi aportul tinere­tului în partidele politice, cu elogii la adresa avocatului Remus Nestor, fost prefect al judeţului. Aflăm că acesta a intrat în viaţa politică după 1918, entuziasmul, dezin­tere­sul şi simpatia ce radiază persoana d-lui Remus Nestor a antrenat gene­raţia tânără. Activitatea şi prestigiul  cu care a condus destinele judeţului nostru, ca prefect, a dat credit miş­cării de tineret din Buzău. PNL şi-a înviorat cadrele în ultimii zece ani datorită tineretului care, cu vigoare şi conştient de rolul său, a răzbătut cu energie în rândul conducătorilor (…) ce dă dreptul tuturor să pri­veas­că viitorul cu încredere.

Presa locală a salutat iniţiativa avocatului Cons­tantin Tegăneanu, unul din fruntaşii Tineretului Liberal  care a scos de curând publicaţia politică „Voinţa Libe­rală”, cu articole despre samavolniciile guvernului Vai­da Voevod şi în memoria lui Alexandru Ionescu-Bră­deanu (fost vicepreşedinte al organiza­ţiei judeţene a PNL, fost senator şi deputat în mai multe rânduri) ucis de un adversar politic pe treptele Tribunalului Buzău. Se preciza că pe lângă PNL Buzău a fost organizat un cerc de studii sub conducerea vicepreşedintelui Justin Stănescu, şedinţele având loc în fiecare joi. Un alt articol informa că, la 15 noiembrie, a fost numit ca prefect Constantin Tegăneanu, instalat în funcţie la 16 noiembrie 1933.

La 26 noiembrie 1933, o publicaţie locală[42] relata despre instalarea noului primar, avocatul Stan Săraru, iar la alegerile din 22 decembrie 1933, liberalii lui I.G.Duca au obţinut la Buzău 38.108 voturi pentru candidaţii la Cameră şi 12.260 voturi pentru cei de la Senat, rezul­tatele având ca efect consolidarea poziţiei liberalilor în plan local. Amintim că la 22 octombrie şi 5 noiembrie 1933, s-a editat publicaţia „Voinţa Liberală”, condusă de avocatul Constantin Tegăneanu[43]. La alegerile din 22 de­cembrie 1933, s-au obţinut, pentru Cameră, 38.108 voturi de PNL-I.Gh.Duca şi 1131, PNL-George Brătianu, iar pentru Senat, 12.260 voturi.

Pentru alegerile din data de 2 aprilie 1934, Organi­zaţia judeţeană a PNL a organizat minuţios campania electorală, şefii de sectoare vizitând aproape zilnic co­mu­nele judeţului. Şefi de campanie erau Justin Stănescu şi Remus Nestor, care coordonau activităţile de la Clubul PNL, pentru duminică, 3 decembrie 1933, fiind planifi­cate întâlniri cu alegătorii ale dr. Constantin Angelescu. La propunerea acestuia, ca şef al Organizaţiei judeţene şi cu acordul fruntaşilor liberali locali, fostul deputat Titus N. Constantinescu şi-a depus candidatura pentru alegerile parţiale de la Buzău, pe lista cu semnul electoral ▌. Alte informaţii din presa locală se referă la Organizaţia PNL de la Calvini, din subordinea Secţiei Cislău. Comitetul de conducere era format din: Costică Săseanu, Ilie C. An­dro­nescu, Gheorghe C. Săseanu, preotul D. Constantines­cu, învăţătorul C.Constantinescu, Dumitru Oprescu şi Petre I. Crăciunescu. Iar la Bâscenii de Sus: Grigore D. Fătu, Nicolae I. Ionescu, Ion I. Simion, Anton Arion şi   Ni­colae M. Lungu.

Câştigarea alegerilor de către PNL, a permis acestuia să impună ca primar pe avocatul Stan Săraru, iar ca prefect, pe avocatul Constantin Tegăneanu, secretar ge­neral al Organizaţiei judeţene, cel care, la sfâr­şitul man­datului, a editat un volum în care sunt enumera­te reali­zările din toate domeniile vieţii economico-sociale din judeţ[44]. În presa locală găsim articole în care sunt men­ţionate rea­lizările celor doi edili. Deputatul Justin Stă­nescu a fost ales vicepreşedinte al Adunării De­puta­ţilor, colonelul Marinescu şi Virgiliu Popescu, erau se­natori, Remus Nestor, Constantin Cazan şi profesorul Alexandru Stancu, erau deputaţi, Petre N. Oprescu-aju­tor de pri­mar, Vasile Bogodoi-revizor şcolar.

Iată şi un rticol dedicat primarului Stan Săraru cu titlul „Primarul cetăţenilor” semnat de George Gh. Pâs­laru în publicaţia sa „Acţiunea Buzăului”, la început de mandat, acelaşi jurnalist care îl va ataca în articole-serial  în 1938, după încheierea mandatului (…) Nu mă poate acuza nimeni că în momentul în care am scris aceste rânduri am fost liberal (…) pentru că, după cum astăzi o să-i spun d-lui primar meritele necontestate, tot aşa mâine, când o vrea să facă o „prostie” (….) o să în­drept spre turnul primăriei toată artileria grea a zia­rului (…). Eu sunt un simplu membru al „partidului ce­tă­ţenilor români din România Mare (…). Să-şi facă d-l Săraru şi 24.000 lei leafă, cum arăta un fost primar mai săptămânile trecute, care a avut numai 12.000 lei lunar. Să-şi facă 48.000 şi să-şi facă şapte ajutori de primari cu câte 20.000 lei, pentru că aşa merită. Decât 12.000 lei pe lună şi să nu faci nimic, mai bine 24.000 şi să faci ceva. Acest om, pentru ceasurile de muncă în plus şi pentru „dreptul de autor” asupra ideilor ce le în­făptuieşte merită nu dispreţul tovarăşilor vindi­cativi şi injuriile celorlalţi înfometaţi după locul de primar, ci merită toată stima şi onoarea cetăţenească, căci numai aşa poate rămâne ceva în nenoro­citul acesta de Buzău. Politicienii se înjură între ei şi nu fac nimic, iar cetă­ţenii stau cu băltoacele de pişălău în nas şi-şi rup gâtul prin gropile străzilor. Astăzi însă, mi se pare că a sosit şi primarul „cetăţenilor” nu al liberalilor, pe care l-am vrea cel puţin vreo zece ani acolo unde este, să mun­ceas­că şi să ne facă Buzăul un oraş model şi pe urmă să-i acordăm titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE AL Buzăului[45].

În ceea ce priveşte realizările celor doi edili, pri­marul a dispus lărgirea părţii carosabile a străzii Unirii prin demolarea clopotni­ţei Bisericii „Sf. Îngeri”, cu acor­dul Consiliului Eparhial, repararea clădirilor din sub­ordinea primăriei, prelungirea cu 3 km. a conductei de ali­mentare cu apă, până în car­tierele „Poşta” şi „Mihai Vi­teazul” şi alimentarea cu apă a abatorului, lucrări de în­treţinere în Crâng, plantarea de puieţi în pieţele publice şi pe bulevardele oraşului, pavarea unor străzi, inclusiv în cele două cartiere menţionate şi intervenţii, alături de dr. Cons­­tantin Angelescu, la minis­te­rul de resort, pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a şcolii din cartierul „Mihai Viteazul”. La rândul său, prefectul C. Tegăneanu a dispus atri­buirea, prin împroprietărire, a sinistraţilor din comuna Vintilă Vodă, ale căror locuinţe au fost distruse de inun­daţiile din judeţ, din anul 1926; la 25 martie 1934, a constituit Comitetul judeţean pentru serbarea sădirii po­milor; procurarea gratuit a ţevilor pentru lucrările de ali­mentare cu apă a comunelor Gura Sărăţii, Lipia, Merei, Monteoru, Sărăţeanca şi Valea Teancului; consolidarea digurilor de pe Valea Slănicului; achiziţionarea borcea­gu­lui de sămânţă pentru însămânţarea izlazurilor comu­na­le; refacerea şoselei Stâlpu-Costeşti.

La 22 septembrie 1934, fotoreporterul săptămâ­nalu­lui „Vocea Buzăului” i-a imortalizat pe prefectul Cons­tantin Tegăneanu, preşedintele Consiliului judeţean, avo­catul Constantin Baciu, avocatul Justin Stănescu, vice­preşedintele Organizaţiei judeţene PNL şi al Camerei De­putaţilor şi preşedintele Organizaţiei comunale PNL Si­riu, Fănică Dumitrescu[46].

Dintr-o altă știre aflăm că dr. C. Angelescu a înfiinţat în comuna Stâlpu, unde avea un conac şi proprietăţi, o Şcoa­lă de gospodărie casnică, în locul cursului de gos­podărie care funcţiona de câţiva ani în una din came­rele primăriei. Dar, motivat de interesul sătenilor a dispus să se organizeze definitiv această şcoală, absolventele şi coordonatorii şcolii urmând să organizeze cursuri în în­treg judeţul.

În decembrie 1934, în presa locală s-a relatat despre întrunirea Comitetului Executiv Liberal de joi, 29 noiembrie la care au participat: Remus Nestor, Ni­colae Diaconescu, Constantin Andreescu, Alecu Gri­gores­cu, Marin Zamfirescu, Petre N.Oprescu, Stan Să­raru, Constantin Tegăneanu, Alexandru Ju­gu­­reanu, Nicu Dumitrescu şi Constantin Baciu. Sa-u dezbătut probleme privind: organizarea sectorului din plasa Câm­pul, pregătirea Congresului general al PNL, fixarea zilei de 6 de­cembrie 1934, pentru inaugurarea pieţei şi halei. Se informa şi că, prin decizia nr. 12.753/1934 a Minis­terului de Interne, Remus Nestor, secretar general al PNL a fost numit membru în Comisia de elaborare a an­te­proiectului noii legi administrative[47].

Altă informaţie de presă face referire la compo­nenţa Consiliului judeţean, condus de o Comisie in­terimară formată din: avocatul Con­stantin Baciu ca pre­şedinte; Marin Zamfirescu, vicepre­şedinte; Toma Po­pescu, preotul Ion Dăscălescu, Ion Dincă, Enache Du­mi­trescu, Constantin Coşoreanu, Răducanu Drăgoi şi Al. Jugurean–mem­bri, iar ulterior se anunţa că avocatul Constantin Andreescu, fost magistrat, membru PNL, a fost ales preşedinte al Consiliului judeţean, în locul avo­catului Constantin Baciu, care a demisionat[48].

Se relata şi despre sărbăto­rirea lui Justin Stă­nes­cu, întâmplată luni, 1 iunie, când s-a constituit Co­mitetul orăşenesc şi judeţean al PNL Buzău, în ve­derea pregătirii şi organizării congresului general al par­tidului de la Bucureşti, sub preşedinţia lui Dinu Bră­tianu. Cu această ocazie, Justin Stănescu, vice­preşe­dinte al Ca­merei Deputaţilor şi al Organizaţiei ju­de­ţene PNL Buzău, a fost ales preşedinte de onoare, iar Stan Săraru, primarul oraşului, preşe­dinte executiv. Sea­ra s-a orga­nizat un banchet la restaurantul Mihai Moscu din Parcul Crâng, pentru sărbătorirea lui Justin Stănescu. Au ţinut cuvântări: Al. Raiciu, unul din vechii membri ai PNL, senatorul colonel Emil Marinescu; senatorul Virgil Po­pescu, deputatul Constantin Cazan; Alexandru Stancu, directorul Liceului „B.P.Hasdeu”; Constantin Secreţea­nu, directorul Şcolii Comer­ciale de Băieţi; Remus Nestor, deputat şi secretar general al Organi­zaţiei ju­deţene Buzău a PNL (membru PNL din 1919)[49].

  În august 1936, în presă s-a relatat despre acti­vitatea politică a deputatului Constantin Cazan, ales pen­tru pri­ma dată şi care se preocupă de nevoile satelor pe care le reprezintă politiceşte, astfel că datorită inter­venţiilor sale, comunele Baniţa şi Găvăneşti au primit izlazuri. La rândul său, de­putatul Justin Stănescu, vice­preşedinte al Camerei, care se bucură de o mare popu­laritate politică, a vizitat ju­deţul spre a lua contact cu prietenii politici şi pentru a se interesa de nevoile lo­cale. În septembrie 1937, se informa despre con­vales­cenţa dr. Constantin Angelescu după ac­ci­dentul de au­tomobil, cât şi despre excursia în Bucovina a lui Justin Stănescu. Totodată, cu titlul „Câte şcoli a înfiin­ţat d-l mi­nistru dr. C. Angelescu” „Vocea Buzăului” relata că nu­mai în prima lună de guvernare a PNL, a înfiinţat sau reînfiinţat 2676 posturi de învăţători, din care 108 în judeţul Buzău, 44 în judeţul Râmnicu Sărat şi 60 în ju­deţe din Basarabia şi Ca­drilater. S-a amintit şi că, du­minică, 26 iunie, a fost convocat congresul la care ur­mau să participe fruntaşii PNL şi delegaţi ai orga­nizaţiilor PNL din judeţele ve­cine şi unde prezen­tau declaraţii politice Gh. Tătărăscu, preşedintele Con­si­liului de Miniştri şi dr. C.Angelescu, ministrul Ins­truc­ţiunii Publice[50].

La alegerile din mai 1937, s-au obţinut 39,24% din voturi: PNL-I.Gh.Duca-14.025 voturi, din 29.345 alegă­tori, pentru Cameră (trei mandate: dr. C. Angelescu, Justin Stănescu, Remus Nestor) şi 1,98%, PNL- George Brătianu. În 1938, după ieşirea liberalilor de la guver­nare, la 4 iunie 1938, s-a publicat un amplu articol despre realizările edilitare a doi primari liberali: Nicu I. Cons­tantinescu, ctitorul Buzăului modern: monumentala clădi­re a Pala­tu­lui Comunal, amenajarea Crângului, alinierea străzilor şi crearea de noi bulevarde, şi Stan Săraru: cons­truirea pieţei centrale (care astăzi îi poartă numele), amenajarea grădinii publice din faţa Bisericii „Sf. Îngeri” şi constru­irea băii comunale.  O altă ştire anunța că dr. Constantin Angelescu, consilier regal, a donat liceului care-i purta numele (actualmente Colegiul Naţional „Mihai Emines­cu”) o importantă colecţie de picturi în valoare de 200.000 lei[51].

A fost desfiinţat în 1938, ca de altfel toate partidele po­litice, după instaurarea regimului de autoritate mo­nar­­hică al lui Carol al II-lea. În octombrie 1944, în presa locală s-a publicat un articol intitulat „Liberalii nu ac­tivează”, în care se spunea că Pare semnificativă rezer­va în care se complac membrii organizaţiei PNL Buzău, care nu mai dau nici un semn de viaţă. Deşi dr. Cons­tantin Ange­lescu, pre­şedintele Organizaţiei judeţene, a fost în loca­litate, nici după această vizită nu s-a început activitatea.

Se relata şi despre consfătuirea liberală din cas­a lui Remus Nestor, la care au participat: vicepreşedintele organizaţiei judeţene a PNL, Constantin Tegăneanu, se­cre­tarul general al organizaţiei judeţene şi fost prefect; Stan Săraru, fost primar şi senator; Constantin Cazan, fost deputat, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Buzău şi preşedin­tele Federalei Băncilor Popu­lare; Marin Zam­firescu, fost senator; Ioan V. Pa­na­ites­cu, fost senator; Filip Tomescu, C.M.An­dreescu, Nico­lae Dodan, avocatul Constantin Vrap­ciu, Marines­cu-Ţâţârligu, institutor, fost inspector şcolar, Gheorghe Ma­rin, Virgil Popescu, Ovidiu Tomescu, Mihail Con­tescu, avocaţi; Constantin Dumitrescu şi Constantin Se­creţeanu, profesori. S-au dezbătut probleme care vizau organizarea partidului pe comune şi sectoare, comemo­rarea colonelului Marinescu, fost senator şi condu­cător al sectorului Pârscov, numirea conducătorilor de sectoare: la Pârscov, avocatul Emil Marinescu; la Po­goanele, a­vo­ca­tul Mircea Alexandru Ionescu-Brădeanu, fost ma­gistrat, fiul lui Alexandru Ionescu-Brădeanu[52].

În februarie 1945, Comitetul local al PNL Buzău a hotărât reapariţia publicaţiei „Libera­lul”, organ de ati­tu­dine şi luptă democratică, cu redacţia şi admi­nis­­traţia la etajul Teatrului „Moldavia”. Cu titlul „De la organizaţia judeţeană a PNL”, se anunţa deschi­derea Casei PNL, în bd-ul I.C. Brătianu nr. 2, la eta­jul Tea­trului „Moldavia”[53].

În 1945, s-a publicat şi un articol cu titlul Organi­zaţia PNL se va alătura grupării Gh. Tătărăscu ? informându-se că avocatul Remus Nestor purta dis­cu­ţii la Bucureşti, pe această temă[54].

Tot din presă aflăm şi despre congresul organi­zaţiei PNL (Gheoghe Tătărăscu), din 9 iunie, prezidat de mi­nistrul Economiei Naţionale, Petre Bejan (cu ru­de la Buzău), şi avocatul Constantin Tegăneanu, pre­şe­dintele organizaţiei judeţene. Între participanţi: avo­ca­ţii Virgil Popescu, Stan Săraru, Mircea Bră­deanu, Emil Marinescu, Alexandru Popescu, învăţătorul Van­ghele Bogodoiu ş.a, cât şi delegaţi ai organizaţiilor co­munale. S-a votat următoarea moţiune: Membrii orga­nizaţiei PNL Buzău, adunaţi în congres, azi, 9 iunie 1945, în prezenţa unanimă a tuturor reprezen­tanţilor organizaţiilor comu­nale din judeţ şi din ora­şele Bu­zău şi Mizil, luând în considerare acţiunea de orien­tare politică expusă de d-l Gh. Tătărăscu, conş­tienţi de rolul PNL în viaţa ţării, că nu pot realiza aspira­ţiunile sociale şi politice ale neamului decât ur­mând dru­mul arătat de marele bărbat de stat, d-l Gh. Tătă­răscu, decidem alăturarea necondiţionată acţiu­nii po­litice a d-lui Gh. Tătărăscu care, prin înaltele sale însuşiri reprezintă pentru noi chezăşia de nez­drun­cinat că va da ţării posibilitatea să-şi refacă po­ziţia morală şi politică în concernul internaţional, să-şi res­taureze situaţia economică şi să asigure propă­şirea pe drumul democraţiei, pe bază de dreptate so­cială şi libertate individuală.

Îşi exprimă încrederea neţărmurită în destinele PNL, găsesc în persoana d-lui Gh. Tătărăscu, realiza­torul identificat cu marile interese ale poporului, dând ţării, sub auspiciile curentelor politice mondiale de adevărată democraţie, formula cea mai adevărată fiinţei şi nădejdilor lor (Urmează semnăturile parti­cipanţilor)[55].

Dintr-un alt articol aflăm că: Organizaţia PNL Bu­zău, cu excepţia unor elemente mai mult obligate şi credincioase d-lui dr. C. Angelescu, au aderat la acţi­u­nea politică a d-lui Guţă Tătărăscu. După îndepli­nirea şi perfectarea acestei forma­li­tăţi, cu respectarea tuturor normelor statutare, iată că apar oameni care vor să strice şi să turbure ceea ce majoritatea a înde­plinit cu atâta încredere şi en­tuziasm. D-l avocat Jus­tin Stănescu, plecat din Buzău de câţiva ani (…) a ve­nit zilele acestea la Buzău, încercând să turbure uni­tatea politică a liberalilor. Să ştie d-l Justin Stănescu că buzoienii nu vor uita nici­odată felul său de a fi ştiut să-şi respecte şi să-şi îm­brăţişeze prietenii poli­tici, prieteni care, de multe ori, nu numai că nu erau serviţi, dar nici măcar nu erau primiţi în casa sa din Bucureşti. Iată de ce credem că acţiunea sa de a sfă­râma o hotărâre politică atât de importantă, nu va prinde. S-a publicat şi un apel al lui Constantin Tegă­neanu, prin care se informa că aceia care vor să parti­cipe la congresul PNL de la Bucureşti, să-şi trimită din vreme opţiunile, pentru a primi legi­timaţii[56].

Unul dintre jurnaliştii locali l-a abordat pe Remus Nestor, fost deputat şi prefect, fost vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene PNL, unul din apropiaţii dr. C.Angelescu şi l-a întrebat ce poziţie are faţă de cei care au trecut la liberalii lui G.Tătărăscu, a spus că nu mai face politică (sic !). S-a informat şi că, avo­catul Constantin Tegăneanu, preşedintele Organi­za­ţiei PNL (Tătărăscu), în urma hotărâ­rii delegaţiei perma­nente, va scoate ziarul „Drapelul liberal”. Aflăm şi despre noii înscrişi în PNL (Tătărăscu): avocaţii Geor­ge Pliniceanu şi Nicu Bogdănescu, iar avocatul Stan Săraru, fost primar, a fost ales în Consiliul central PNL, amintindu-se că lui i se datoreşte construcţia pie­ţei „Sf. Îngeri”, băii comunale şi scuarului din faţa bisericii „Sf. Îngeri”. Luni, 9 iulie 1946, la congresul PNL a participat şi avocatul Mircea Ionescu-Bră­dea­nu, fiul lui Alexandru Ionescu-Brădeanu, vechi mem­bru PNL, răpus de gloanţele unui adversar politic.

Se anunţa din nou şi că, în curând, urma să apară publi­caţia „Drapelul liberal”, oficios al PNL (Gh. Tă­tă­răscu), sub conducerea avocatului Mircea Ionescu– Brădeanu, secretarul general al PNL Buzău. Cititorii mai erau informaţi şi că, avocatul Pompiliu Arsenes­cu, membru marcant al PNL (Tătărăscu), şef de secţie pe Valea Slănicului, a fost numit directorul de cabinet al noului guvernator al Băncii Naţionale, Tiberiu Mo­şoiu, iar Constantin Tegăneanu (membru PNL Gh. Tă­tărăscu, fost prefect şi primar) urma să fie numit subsecretar de stat la departamentul Afacerilor Inter­ne. De asemenea, şi că, avocatul Pompiliu Arsenescu, a efectuat o serie de întâlniri cu şefii organizaţiilor comunale de pe Valea Slănicului[57].           

Cu titlul „De la PNL (Brătianu) «   se informa că a avut loc şedinţa Delegaţiei permanente a Organi­zaţiei judeţene a PNL, preşedinte avocatul Remus Nestor, pri­lej de a se dezbate probleme organizatorice şi pre­găti­rea alegerilor (în august 1945 declara că nu mai face po­litică-n.n.). Au fost organizate întruniri liberale (Tă­tărăscu) la Mizil, în 28 iulie 1946, grădina Mavru, în prezenţa preşedintelui organizaţiei judeţene, C. Tegă­nea­nu,  cât şi duminică, 4 august, la Buzău. S-a infor­mat şi că, urma să apară broşura PNL Buzău în faţa ale­gerilor, semnată de avocatul Constantin Tegăneanu, preşedintele Organizaţiei judeţene a PNL Buzău (Tătă­răscu), cât şi publicaţia „Liberalul Buzăului”, oficios al PNL (Tătărăscu), coordonată de acelaşi avocat,

Cu titlul « Importantă manifestaţie naţional-libe­rală, în sala „Mol­da­via” în presa locală se informa că, de la Bucureşti, a fost prezent inginerul Petre Bejan, ministrul Economiei Naţio­nale, cu rude la Buzău şi mi­nistrul Finanţelor, Alexandru Alexandrini. Au fost pre­zenţi un număr impresionant de participanţi din toate starturile sociale: ţărani, muncitori, funcţionari, mili­tari, liber profesionişti etc. care au dovedit dragostea şi supunerea lor crezului şi năzuinţelor PNL (Tătă­răscu n.n.). Fără nici o exagerare a fost o întrunire politică cum de mult nu s-a mai văzut şi cum nu prea des Buzăul reuşeşte să ţină.

De la Buzău au fost prezenţi : avocatul Cons­tan­tin Tegăneanu, preşedintele organiza­ţiei, prefectul Co­şoreanu Cons­tantin (PSD), profesorul Ion Chivăran (PNP), inginerul Pohrib (PNŢ-Alexandrescu), inginerul Barbu Niculescu (Sindicatele Unite), profesorul I. Ră­dulescu (Apărarea Patriotică) şi Constantin Moise (P. C.R.), reprezentanţi ai partidelor din Blocul Partidelor Democratice. Din partea PNL Mizil: Spirea Anastasiu, Ermil Diaconescu, Octav Minculescu, Ion Blăgoi şi Tra­ian Florescu. Preşedinte de vârstă al adunării a fost ales Virgil Popescu, fost primar, senator şi decan al Baroului.

      Cei care au luat cuvântul au subliniat transfor­mările care au urmat actului de la 23 August 1944, eforturile guvernului dr. Petru Groza de regle­mentare a situaţiei generale a ţării, problemele de la nivelul ju­deţului, Con­stan­tin Tegăneanu informând că, datorită intervenţiilor autorităţilor lo­cale şi cu sprijinul minis­trului Finanţelor, Buzăul a fost trecut de la catego­ria a III-a de salarizare, la categoria II-a, iar pentru refacerea Şcolii primare nr. 1 (azi nr. 5), distrusă de germani, s-au alocat 30 milioane lei.

      Din cuvântul avocatului Constantin Tegăneanu re­iese că: Judeţul este înfometat. Seceta cumplită a pâr­jolit pământul. Nu avem cereale, nu avem porumb, nu se mai găseşte nici unde să se muncească pentru a-şi câştiga hrana. Acum începe pentru oamenii politici vremea datoriei lor pentru popor. Cei care s-au adresat vreodată către mulţime, strigând că ei sunt fruntaşi cu grijă de interesele mulţimii, nu trebuie să se mai odih­nească (…) ci să-şi facă datoria luptând pentru ajutorul mulţimii.

(…) Poporul are nevoie ca fruntaşii lui să alerge şi să aducă hrană mulţimii înfometate. Lumea săracă nu are cu ce să-şi cumpere mălaiul la preţul oficial (…). Micii proprietari care au muncit pământul, au pierdut şi mun­ca şi rodul. Ei nu au sămânţă de semănat şi nici bani de cumpărat, nici nutreţ pentru vite.

      (…). Vom avea nevoie de ajutorul guvernului şi acestea ni se va da (…). Cei care am ştiut să desluşim în haosul politic adevăratul drum de urmat (…) am alcă­tuit B.P.D. şi ne vom lupta pentru buzoienii noşti iubiţi şi vom putea să-i ajutăm (…).

      Amintim că, avocatul Constantin Tegăneanu, pre­şe­dintele Organizaţiei judeţene a PNL (Tă­tă­răscu) era şi preşedintele Blocului Partidelor Democratice Bu­zău, fiind nominalizat al doilea pe lista pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. Sediul PNL (Gh. Tătărăscu) era în bd-ul I.C.Brătianu nr. 2, deasupra Teatrului „Moldavia”. Cititorii erau informaţi şi de în­scrierea în PNL (Tătărăscu) a colonelului Alexandru Stehan, fost comandant al Regimentului 8 Dorobanţi, al Cercului Teritorial şi al Garnizoanei Buzău[58].

La alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, organizaţia PNL-Brătianu, condusă de Remus Nestor, a obţinut, conform documentelor întocmite de autorităţile comuniste, doar 621 de voturi.

În inuarie 1947, « Vocea Buzăului » a reprodus un articol din „Liberalul Buzăului”, nr. 4/1947 sub titlul: « Liberalii şi refacerea Palatului Comunal » în care se preciza: Ruinele din mijlocul oraşului aşteaptă încetarea tristei mărturii de război. Este o rană grea pentru noi (…) această podoabă a oraşului (…) ridicată din iniţiativa şi munca marelui fiu al Buzăului şi mem­bru marcant al PNL, Nicu Constantinescu. Se informa şi că avocatul Constantin Tegăneanu a obţinut înscrie­rea în programul de lucrări al Ministerului Lucră­rilor Publi­ce (ministru Gheorghe Vântu) şi refacerea Pala­tului Comunal, din alt material de presă reieşind că acesta a fost numit ministru subsecretar de stat la Mi­nisterul Educaţiei Naţionale.

La 22 februarie 1947, a avut loc şedinţa Comi­tetului Organizaţiei orăşeneşti a PNL (Brătianu)–pre­şedinte, profesorul Emanoil Stângescu. Au luat parte: Toma Bodeanu, Valeriu Tănăsescu, dr. Iorgu Vâlcu, că­pitanul Gheorghe Nicolae, profesorul Duhovnicu, Alex­andru Sotec, avocaţii Dinu Marin şi Dumitru Niţă, An­druţă Popescu, preotul Cosma Alexandru, prilej cu care s-au înregistrat şi 200 de noi adeziuni. Iar la 26 fe­bruarie, s-a desfăşurat şedinţa Comitetului liberal sub preşedinţia dr. Ion Marin, la care s-au dezbătut pro­ble­me legate de organizarea tineretului. Altă întâlnire a fost anunţată în presă pentru data de 7 martie- şedinţa Delegaţiei permanente a PNL (George Brătianu),  pre­şedinte Remus Nestor, vicepreşedinte Emil Marinescu, secre­tar general Mircea Ionescu-Brădeanu, unde s-a discutat problema reorganizării sectoarelor şi secţiilor. Du­minică, 9 martie 1947, în sala PNL (Tătărăscu) a avut loc întrunirea cadrelor organizaţiei judeţene cu şefii de sectoare, în prezenţa ministrului Constantin Te­găneanu, preşedintele Organizaţiei judeţene, parlamen­tarilor partidului şi a lui C. Andreescu, secretar general. C. Tegăneanu a făcut referiri la probleme organizatorice dar şi la aprovizionarea oraşului şi judeţului cu produse de primă necesitate (alimente, lemne etc.), cât şi la cam­pania de însămânţări. Au mai luat cuvântul: gene­ralul Alexandru Stehan, deputatul Stan Săraru, Nae Ior­dache, Nicolae Rogoz[59].

      Şi la Buzău, organizaţiile PNL şi-au încetat acti­vi­tatea în 1947, pentru cei mai mulţi dintre fruntaşi ur­mând o lungă perioadă de restricţii, urmăriri, arestări şi con­dam­nări, mulţi dintre aceştia fiind încarceraţi sau trimişi la Canal.

                                 &

Filiala judeţeană a PNL a fost reînfiinţată la înce­pu­tul anului 1990, fiind condusă, succesiv, de pro­fe­so­rul Alexandru Mihăescu (1990-1991), profesorul Nico­lae Ia­cob (1991-1992), senatorul Mihai Bălănescu (1992-no­iem­brie 1997), farmacistul Gheorghe Todiraş­cu, econo­mistul Cristinel Bâgiu (   -2009, inginerul Gheorghe Scutaru (din 2009).

În noiembrie 2000, avea peste 3000 de membri, cu organizaţii puternice la: Beceni, Cochirleanca, Luciu, Odă­­ile, Scutelnici, Smeeni, Valea Râmnicului, Vipe-reşti. La alegerile locale din 4 iunie 2000, candidatul pentru funcţia de primar al municipiului Buzău, in­ginerul Gheorghe Negoiţă, a ocupat locul VI, cu 2,7 % din vo­turi, iar cel de la Râmnicu Sărat, dr. Mircea Ho­mescu, tot locul VI, cu 475 de voturi. S-au obţinut patru posturi de primar (Breaza, Luciu, Scutelnici şi Stâlpu) şi două de viceprimar (Luciu şi Vipereşti); două man­date de consi­lier judeţean (Gheorghe Todiraşcu, mem­bru al Comisiei pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, culte, protecţie socială, sportive şi tu­rism, şi Valeriu Ale­cu, membru al Comisiei buget-fi­nanţe (trecut apoi la PDL) şi şaizeci şi patru mandate de consilier comunal. Re­zultatele obţinute l-au situat ca primul partid care nu a trecut pragul elec­toral.

Pentru alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, şi-au depus candidatura, pentru Senat: Cazimir Io­nescu, Mihail-Horia Tache, Elisabeta Popp şi Celine Toader, iar pentru Camera Deputaţilor: Radu Cojocaru, Dominic Meghea, Valeriu Alecu, Mircea Constantines­cu, Nicolae Iacob, Dragomir Văsîi, Nicolae Jilinschi, Paul Gagiu şi Florinel Burhală. S-au obţinut 3,41% din voturi, pentru Camera Deputaţilor şi 4,39% voturi, pentru Senat, iar candidatul la preşedinţia României, Teodor Stolojan,  a înregistrat  un procent de 6,8%.

La alegerile din 1 iunie 2008, Organizaţia PNL Râm­­­nicu Sărat  s-a clasat pe primul loc cu 25,61% fiind câştigate primăriile: Nehoiu (Alexandru Corcodel), Pătâr­lagele (Ion Gherghiceanu), C.A.Rosetti (Gigel Ri­zea), Căneşti (Marian Stoica), Cătina (Radu Gheorghe), Chi­ojdu (Gheorghe Dumitrache), Ghergheasa (Paraschiv Po­pescu), Glodeanu Siliştea (Marin Răducanu), Mărgări­teşti (Fănel Ungureanu), Mihăileşti (Stan Stan), Puieşti (Florin Leaua), Robeasca (Vlad Domnica), Valea Râmni­cului (Ion Sandu), Valea Sălciei (Marian Muşat). În cel de-al doilea tur au câştigat; Viorel Holban (Râmnicu Să­rat), Dan-Florin Ionescu (Bălăceanu), Valerică Dogaru (Beceni), Valeriu Marcu (Berca), Creţu Ion (Bozioru), Panaete Gheorghe (Buda), Zaharia Ion (Florica), Pavel Mihail (Gălbinaşi), Stroe Sava (Gherăseni), Ion Fătu (Merei), Gheorghe Sturzu (Pârscov), Gheorghe Lazăr (Poşta Câlnău), Drăgoiu Costică (Săruleşti), Chircu San­du (Scutelnici), Manole Constantin (Stâlpu), Guloiu Ion (Tisău), Panţuru Viorel (Topliceni), Florin Ristea (Ungu­riu), în total fiind câştigate 31 primării, astfel că PNL Buzău s-a situat pe locul I pe judeţ.

Pentru Consiliul Judeţean, Ioan-Caton Mateeşescu, care a candidat uninominal pentru funcţia de preşedinte, a obţinut 47.704 voturi (locul III, cu 27,18%), pentru con­si­lieri ju­deţeni PNL obţinând locul III, cu 48.530 voturi şi 9 man­date pentru: Ioan-Caton Mateeşescu, Aurelian Po­dea­nu, Ene Dumitru, Drăgoi Emilian, Tudor Mariana-Carmen, Istrate Ştefan, Enescu Liviu-Adrian, Ilieş Alina şi Olariu Vasile. Dintre aceştia, Ioan-Caton Mateeşescu şi Aurelian Podea­nu, au fost aleşi în funcţia de vice­preşe­dinte, dar modifi­cări politice ulterioare, ca urmare a stra­tegiei de colaborare dintre PSD-PDL, au dus la pierde­rea funcţiei, recâş­tigată în 2010, de către Emilian Drăgoi, Pentru mandate de consilieri locali, PNL s-a cla­sat tot pe locul al treilea, cu 289 mandate (49.385 voturi).

Iată şi numele celor 40 membri propuşi pentru Con­siliul Judeţean: Mateeşescu Ioan-Caton. Podeanu Au­re­lian, Ene Dumitru, Drăgoi Emilian, Tudor Mariana, Is­trate Ştefan, Enescu Liviu-Adrian, Ilieş Ana, Olariu Vasi­le, Văsîi Dragomir, Rache Corneliu, Lungu Marius, Ci­rea­şă Iuga, Coman Ion, Moiseanu Eduard, Stroe Leana, Holban Viorel, Muşat Marian, Guloiu Ion, Sturzu Gheor­ghe, Sandu Ion, Răducanu Marin, Radu Gheorghe, Rizea Gigel, Popescu Paraschiv, Vlad Domnica, Sava Stroe, Gher­ghiceanu Ion, Fătu Ion, Ristea Florin, Leaua Florin, Zaharia Ion, Chircu Sandu, Lazăr Gheorghe, Dumitrache Gheorghe, Pavel Mihail, Drăgoiu Costică, Dogaru Vale­ri­că, Iaru Ion şi Stan Stan

Pentru Consiliul Local Municipal, candidatul PNL, Cristinel Romanescu s-a clasat pe locul al treilea, cu un procent de 10,09%, fiind obţinute 3 mandate de consilier pentru: Cris­­tinel Romanescu, Valeriu-Dorin Bădulescu şi Petrică Alexa. Pentru Consiliul Local Municipal şi-au depus candidaturile 29 membri PNL: Bădulescu Dorin-Valeriu, Alexa Petrică, Păun-Vrapciu Petre, Florea Geor­ge, Col­giu Florin-Mădălin, Pătrăţanu Dan, Banu Ionel, Cîrcei Elena-Laura, Jercan Ştefan, Negoiţă Adriana, Ne­gru Fa­ust, Toma Alexandru, Botea Marcel, Melnic Mi­hai, Za­haria Aurel, Alecu Aurora, Petre Iulian, Olariu Na­dina, Wamsiedel Nela, Burgeag Adrian, Oprea Emil, Chiriţă Georgeta, Ionaşcu Marian-Dumitru, Toader Doru-Cătă­lin, Păncescu Gheorghe, Lefter Cocuţa, Şoldan Au­rel, Bu­zăianu Viorel. Iată şi programul electoral al candi­da­tului Cristi Romanescu, cu care a încercat să câştige în­crederea şi voturile electoratului: drumuri trainice şi tro­tuare refă­cu­te pentru un oraş civilizat, şosea de centură pentru flui­di­zarea traficului; refacerea şi optimizarea ilu­mi­na­tului public pentru siguranţa buzoienilor şi pen­tru înfrumuseţa­rea oraşului; siguranţa cetăţenilor, sigu­ran­ţa co­piilor noş­tri, confort şi respect pentru buzoieni; rezolvăm problema sâcâitoare a câinilor vagabonzi; un oraş curat în care să fii mândru că locuieşti; funcţio­narul, prietenul cetăţeni­lor; mai multe locuri de joacă pentru copiii noştri; mai multe locuri de parcare pentru un oraş ordonat şi civili­zat; un trafic mai aerisit pentru siguranţa şi liniştea buzo­ienilor; căldură în casă; facturi mai mici la întreţinere; sportul, o sursă de sănătate; mai multe locuinţe pentru tineri; apă potabilă curată pentru sănătatea buzoienilor, apă şi canalizare în tot oraşul. Un program ambiţios dar nu ştim câte din aceste obiective s-ar fi materializat, în condiţiile de austeritate impuse de e­fec­tele crizei economice, dar şi de politica falimentară şi neraţională, în raport cu realităţile fiecărui moment, a guvernelor Boc.

La rându-i Ioan-Caton Mateeşescu şi-a propus: pia­ţă de depozitare şi desfacere a produselor agricole pe E85 (Glodeanu Sărat, Glodeanu Siliştea, Mihăileşti); pâr­tie de schi la Nehoiu; parc industrial la Râmnicu Să­rat, o oportunitate majoră pentru crearea de locuri de mun­­că; parc industrial la Pogoanele- producerea bio­com­­bustibilului, ambalarea primară a produselor agri­cole; infrastructură de acces la serviciile turistice în Chi­ojdu; centru de sprijin pentru afaceri la Pătârlagele.

Pentru câştigarea voturilor alegătorilor, pliantul e­lec­toral fa­ce referire şi la realizări ale liberalilor în peri­oada 2005-2008: 420 miliarde lei (vechi) pentru refacerea infras­truc­turii ju­deţene afectate de calamităţile naturale din 2005 şi 2006 şi sprijin financiar pentur reconstrucţia, con­solidarea şi executarea a 100 de locuinţe; 35 miliarde lei pentru finaliza­rea drumului turistic de acces la Vul­canii noroioşi şi alte 330 miliarde lei pentru consolidare drumuri judeţene şi co­mu­nale; 450 miliarde lei pentru sistemele ur­bane de alimentare cu apă de la Buzău, Râm­nicu Sărat şi Nehoiu, cât şi 7 miliarde lei pentru identi­ficarea unor surse su­pli­mentare de apă în mediul rural; 260 miliarde lei prin Pro­gramul de dezvoltare a infras­truc­turii rurale; 1280 mili­arde lei pentru construirea sau consolidarea unor şcoli şi grădiniţe, dotare cu mobilier, biblioteci, sau cu microbuze şcolare.

La Râmnicu Sărat, Viorel Holban a câştigat primă­ria în turul al doilea, cu 48%, iar PNL a obţinut nouă mandate de consilier municipal: Sorin Cârjan, Nicolae Tronaru, Iuga Cireaşă, Cornelia Puşcaşu, Costică Am­brinoc, Sandu Ciobotă, Gabriel Alexandrescu, Radu Răz­van, Ana-Violeta Cră­ciun.

La alegerile europarlamentare din 7 iunie 2008,  PNL s-a clasat în judeţ pe locul al treilea cu 19,19% (22.247 vo­turi), iar în municipiu, pe acelaşi loc, cu 12,87%.

---

[1] Dan Amedeo Lăzărescu, Introducere în istoria liberalismului euro­pean şi în istoria Partidului Naţional Liberal din România, Bucureşti, 1996, p. 94-95, 97, 99

[2] Alex. Oproescu, Presa buzoiană şi râmniceană, vol. I, Buzău, 1995, p. 53, 54, 102, 144; vol. II, 1997, p. 12, 20, 24, 122, 131, 133, 168; vol. III, 2009, p. 27, 41 152, 154

[3] “Buzěul”, I, nr. 41/23 octombrie 1888

[4] “Gazeta Buzăului”, III, nr. 297/24 noiembrie 1887; nr. 301/10 decembrie 1887; V. nr. 425/14 decembrie 1889; VII, nr. 502/1 aprilie 1891

[5] Alex.Oproescu, op. cit., vol. III, Buzău, 2009, p. 154

[6] Alex. Oproescu, op. cit, p. 122-131

[7] Ibidem, vol. II, Buzău, 1997, p. 122

[8] „Libertatea”I, nr. 4/16 aprilie 1893; „Liberalul”, III, nr. 13/17 aprilie 1894

[9] Idem,  IV, din 19 aprilie 1894

[10] Ibidem, nr. 21/5 iunie 1894; V, nr. din 27 mai 1895

[11] „Liberalul”., V, nr. 94/8 noiembrie 1895

[12] Idem, I, nr. 1/11 ianuarie 1892; III, nr. 95/15 noiembrie 1895; VI, nr. 4/19 martie 1900

[13] Idem, din 16 decembrie 1895

[14] „Buzěul”, I, nr. 19/30 octombrie 1898

[15] Ibidem, nr. 69/1 noiembrie 1898

[16] Alex. Oproescu, op. cit, p, 54

[17] „Liberalul”, V. seria a III-a, nr. 1/18 mai 1899

[18] Idem, VI, din 24 noiembrie 1900; VII, nr. 3/10 octombrie 1902; „Gaze­ta Liberală”, I, nr. 1/14 iulie 1907

[19] Ibidem, nr. 36/8 noiembrie 1900; VII, nr. 9/3 februarie 1902; nr. 10/3 noiembrie 1902

[20] „Munca”, II, nr. 26/1 februarie 1903

[21] „Liberalul”, XI, nr. 36/15 octombrie 1906 (redacţia şi administraţia în strada Curca­nilor nr. 24); nr. 40/5 noiembrie 1906

[22] Alex. Oproescu, op. cit, vol. II, Buzău, 1997,  p. 24-26

[23] „Liberalul”, XII, nr. 19/26 mai 1907; „Gazeta Liberală”, I, nr. 3/27 iulie 1907

[24] „Liberalul”, XIII, nr. 2/20 ianuarie 1908

[25] Alex Oproescu, op.cit. vol.III, Buzău, 1997,  p. 152

[26]  Ibidem., vol.II, Buzău, 1997,  p. 20

[27] Ibidem, vol.III, Buzău, 2009,  p. 27

[28] G. Vioreanu, Aspecte din istoria partidelor politice la Buzău în perioada 1918-1928, în „Mousaios”, Buzău, 1983, vol. III; C.I. Stan, Parti­de­le politice şi alegerile parlamentare din noiembrie 1919 din zona Buzăului, în „Mousaios”, 1981, p. 96 ; C.I. Stan, Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din mai-iunie 1920 în fostul judeţ Buzău, în „Mousaios”, Buzău, 1994, vol. IV, p. II-a,  p.160-172;  V. Nistor, Din activitatea par­tidelor politice buzo­iene şi râmnicene în perioana anilor 1918-1937, în „Mousaios”, ibidem,  p. 173-181

[29] Alex. Oproescu, op.cit.,  vol. II, Buzău, 1997, p. 144

[30] Alex.Oproescu, op.cit., vol. II, Buzău, 1997, p. 131

[31] V. Nistor, op. cit.

[32] „Alarma”, XXIX, nr. 96/30 august 1925

[33] „Vocea Buzăului”, II, nr. 8/10 mai 1926

[34] Alex. Oproescu, op. cit., vol.I, p. 102

[35] „Vocea Buzăului”, III, nr. 6-7/28 septembrie 1927; nr. 8/29 septembrie 1927; nr. 9/9 octombrie 1927, nr. 11/30 octombrie 1927; nr. 12/6 no­iem­brie 1927

[36] „Democraţia”, I, nr. 1/1 septembrie 1927

[37] Alex. Oproescu, op. cit., vol. II, Buzău, 1997, p. 102

[38] Alex Oproescu, op. cit.,  vol. II, Buzău, 1997, p. 133, 168

[39] „Vocea Buzăului”; V, nr. 45/14 decembrie 1929

[40] „Vocea Buzăului”; VII, nr. 1/10 ianuarie 1931; nr. 13-14/13 aprilie 1931

[41] „Vocea Buzăului”, IV, nr. 14/29 aprilie 1928; nr. 20/1 iulie 1928; nr. 21/8 iulie 1928; nr. 37/24 octombrie 1928; nr. 39/4 noiembrie 1928; nr. 41/18 noiembrie 1928; nr. 42/26 noiembrie 1928; nr. 43/2 decembrie 1928; nr. 44/9 decembrie 1928; nr. 45/16 decembrie 1928; VII, nr. 22/6 iunie 1931

[42] „Curierul”, II, nr. 11/26 noiembrie 1933

[43] Alex. Oproescu, op.cit., vol. III, Buzău, 2009, p. 154

[44] Prefectura judeţului Buzău, 1934-1937. 4 ani de activitate administrativă. Bucureşti, 1937

[45] „Acţiunea Buzăului”, I, nr. 4/23 septembrie 1934

[46] „Vocea Buzăului”, IX, nr. 12/18 martie 1933, 21/20 mai 1933, 24/10 iunie 1933, 38/14 octombrie 1933, 40/28 octombrie 1933, 45/2 decembrie 1933; X, nr. 7/17 februarie 1934, 9/3 martie 1934, 22/9 iunie 1934, 37/22 septembrie 1934

[47] „Acţiunea Buzăului”, I, nr. 14/2 decembrie 1934

[48] „Vocea Buzăului”, XII, nr. 32/17 septembrie 1936

[49] „Vocea Buzăului”, XII, nr. 18/2 mai 1936; nr. 23/6 iunie 1936

[50] „Vocea Buzăului”, XI, nr. 21/25 mai 1935; XII, nr. 30/29 august 1936; XIII, nr. 28/25 septembrie 1937

[51] „Vocea Buzăului”, XIV, nr. 18/4 iunie 1938

[52] „Vocea Buzăului”, XX, nr. 40/duminică, 19 noiembrie 1944

[53] Idem, XXI, nr.5 /duminică, 4 februarie 1945; nr. 8/duminică, 25 februarie 1945

   [54] Idem, XXI, nr. 11/duminică, 18 martie 1945

[55] „Vocea Buzăului”, XXI, nr. 22/duminică, 17 iunie 1945

[56] Ibidem, nr. 24/duminică, 1 iulie 1945 

[57] „Vocea Buzăului”, XXII, nr. 12/25 februarie 1946 ; nr. 16/30 martie 1946 ; nr. 23/26 mai 1946 ; nr. 26/23 iunie 1946

[58] „Vocea Buzăului”, XXII, nr. 30/28 iulie 1946 ; nr. 30/11 august 1946 ; nr. 33/1 septembrie 1946 ; nr. 39/27 octombrie 1946 ; nr. 41/17 noiem­brie 1946

[59] „Vocea Buzăului”, XXIII, nr. 3/12 ianuarie 1947 ; nr. 10/9 martie 1947